Societatea informaţională de azi, în care comunicarea de la distanţă şi replicarea imginilor fac parte din viaţa de zi cu zi, este posibilă datorită descoperirilor celor trei laureaţi ai premiului Nobel pentru fizică din 2009.
Charles Kao, Willard Boyle şi George Smith împart premiul de 1,4 milioane de dolari acordat de Comitetul Nobel pentu fizică. “Au contribuit cu multe inovaţii practice în viaţa de zi cu zi şi au creat instrumente noi pentru explorarea ştiinţifică”, au fost primele cuvinte ale reprezentanţilor care au anunţat live, printr-o conferinţă de presă transmisă în direct pe Internet de la Academia Regală Suedeză.
Cercetătorul britanic de origine chineză Charles Kao a primit jumătate din premiu pentru rezultatele sale în dezvoltarea cablurilor de fibră optică prin intermediul cărora informaţia (care poate fi tradusă printr-un simplu apel telefonic sau un email) este transmisă de la distanţă.
Boyle şi Smith, doi oameni de ştiinţă americani care au lucrat în Bell Laboratories din Murray Hill au fost recompensaţi cu cealaltă jumătate a premiului pentru inventarea primei tehnologii de înregistrare de imagini cu ajutorul unui senzor digital (CCD), care stă la baza tuturor camerelor foto digitale.
Internet şi fotografie digitală
“Descoperirea propriuzisă a fost făcută în mai puţin de o oră, dar cel mai important a fost mediul în care am lucrat, care încurajează inovaţia şi mi-a pus la dispoziţie tot ce am avut nevoie în munca mea de cercetare”, a spus Boyle într-o intervenţie telefonică în cadrul conferinţei de presă. Întrebat dacă se consideră “stăpânul luminii”, cercetătorul american a jubilat şi a răspuns că da, “toată lumea foloseşte acum camera foto digitală şi noi am fost primii care au pus bazele acestei tehnologii. Cea mai importantă parte a fost când invenţia mea a fost folosită pentru a captura imagini de pe suprafaţa planetei Marte”, a completat Boyle, trezit din somn de reprezentanţii Academiei Regale Suedeze pentru a i se comunica decizia comitetului. “Nu am apucat să îmi beau cafeaua şi sunt puţin buimac, dar simt cum mă inundă entuziasmul”, au fost primele sale cuvinte la telefon.
Senzorul CCD nu foloseşte doar pentru a înregistra imgini, ci are aplicaţii în medicină (endoscopul şi alte instrumente de diagnosticare) sau în astrofizică (telescopul Hubble foloseşte o parte din tehnologia dezvotată de acesta).
Doar două femei au primit Nobelul pentru fizică
Din 1902 au fost acordate 102 premii Nobel în fizică, cu pauze în anii 1916, 1931, 1934, 1940, 1941 şi 1942, pentru că în acei ani, conform statului premiului Nobel, “nici una dintre descoperirile făcute în domeniul respectiv nu este de o importanţă atât de mare încât să fie premiata cu acestă distincţie”.
Cel mai tânăr laureat Nobel a fost Lawrence Bragg, care a împărţit premiul din 1915 cu tatăl său, alături de care a contribuit la analiza structurii cristalului cu ajutorul razelor X.
Cel mai vârstnic dintre laureaţii Nobel avea 88 de ani când a primit premiul în 2002 “pentru contribuţiile sale în astrofizică, în mod special pentru descoperirea neutrinilor cosmici” (particulă elementară neutră, uşoară, cu masa mai mare ca 0, ce participă doar în procese intermediate de interacţiunile slabe şi gravitaţionale).
Din 183 de fizicieni care au fost distinşi cu acest premiu, doar două au fost femei, Marie Curie din 1903 şi Maria Goeppert-Mayer.
