Patriarhul Rusiei, Kirill, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, a lucrat în beneficiul serviciilor de informaţii ruseşti în cursul unui sejur în Elveţia în anii ’70, dezvăluie două publicaţii elveţiene, citând arhive declasificate, conform AFP.
Biserica rusă refuză să facă orice comentariu despre activitatea de spionaj a lui Kirill la Geneva
Potrivit publicaţiilor elvețiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, fişa întocmită de poliţia federală pe numele celui care astăzi este liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe ruse „confirmă că ‘monseniorul Kirill’, aşa cum este numit în acest document, face parte din KGB”, serviciul de informaţii externe al URSS, în acea perioadă.
De fapt, doar Directoratul 1 al KGB era însărcinat cu „afacerile externe” de spionaj în perioada URSS. Așadar, sursele media elvețiene au consultat fişa respectivă la arhivele federale elveţiene. La începutul anilor ’70, patriarhul Kirill – care susţine în prezent agresiunea rusă împotriva Ucrainei – trăia la Geneva unde reprezenta oficial Patriarhia Moscovei pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE).
Așadar, misiunea lui Kirill, cu numele de cod „Mihailov”, era de a influenţa consiliul menționat anterior, infiltrat de KGB în anii ’70 şi ’80. Respectiv, intenția sovieticilor era atunci de a face instituţia din Geneva să denunţe SUA şi pe aliaţii lor şi să modereze criticile împotriva lipsei de libertate religioasă în spațiul sovietic, relatează sursele media, care subliniază că Biserica rusă „refuză să facă orice comentariu despre activitatea de spionaj a lui Kirill la Geneva”.
Patriarhul Kirill apreciază în mod deosebit Elveţia
La rândul său, Consiliul Ecumenic al Bisericilor a indicat că „nu are informaţii” cu privire la acest subiect. Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei Moscovei la Geneva. La rândul său, acesta a afirmat că unchiul său „nu era agent, chiar dacă era supus ‘controlului strict’ al KGB”.
Iar aceasta „nu a afectat sinceritatea angajamentului său în activitatea ecumenică pe lângă alte biserici”, a evidențiat el pentru publicaţia citată. Mihail Gundiaev a mai relatat că patriarhul Kirill apreciază în mod deosebit Elveţia.
Patriarhul Kirill „a călătorit de cel puţin 43 de ori în Elveţia”, potrivit ziarului, care precizează că, „pe lângă pasiunea sa pentru schi – în 2007, el şi-ar fi fracturat un picior pe o pistă elveţiană – diplomaţia religioasă, spionajul sau finanţele nu au încetat să-l readucă pe Kirill I în Alpi sau pe malul Lemanului”.
„Am sentimente speciale faţă de ţara dumneavoastră. Dintre toate ţările din lume, este poate cea pe care am vizitat-o cel mai des.”, a spus patriarhul în 2019 întâlnindu-se la Moscova pe preşedintele Consiliul statelor elveţiene, Jean-Rene Fournier.
