În urma atacului terorist de la Istanbul de acum câteva zile, autoritățile de la Ankara au venit cu o reacție în acest sens, precizând că un cetățean sirian a fost arestat de organele competente.
Ankara s-a grăbit să instrumentalizeze groaznicul atentat cu bombă de la Istanbul: ministrul ultranaționalist de Interne, Süleyman Soylu, nu a ezitat să afirme într-un mod provocator că, dacă autoritățile turce nu ar fi arestat-o pe presupusa autoare a atacului terorist, „unii ar fi trasportat-o pe ascuns în Grecia”!
Soylu a mai spus că serviciile secrete au interceptat comunicațiile telefonice după atac și „ordinul organizației teroriste a fost în mod clar să-o omoare pe teroristă. Au vrut să o omoare pe teroristă ca să ne împiedice să rezolvăm cazul”. Ankara a spus că persoana arestată, Ahlam Albashir, presupusa autoare a masacrului, este cetățean sirian și a fost antrenată de organizația teroristă PKK și organizația kurzilor sirieni PYD/YPG. Potrivit autorităților de poliție din Istanbul, femeia a mărturisit că a acționat „la ordinele Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) și a primit instrucțiuni pentru acest atac la Kobani, în nord-estul Siriei.”, a relatat publicația naftemporiki.gr
Orașul sirian Kobani se află în apropierea graniței cu Turcia și este unul dintre bastioanele miliției kurde siriene. Acolo își au baza milițiile kurde (YPG), care în 2014 și 2015 au purtat lupte dure împotriva jihadiștilor Statului Islamic, determinând SUA și alte țări occidentale să înceapă să susțină YPG.
Ankara, pe de altă parte, consideră YPG-ul o simplă ramificație a PKK, care se află pe lista organizațiilor considerate teroriste de SUA și Uniunea Europeană. Din acest motiv, guvernul turc cere de ani de zile ca această cooperare dintre Washington și milițiile kurde să înceteze.
În plus, Erdogan a amenințat în mod repetat că va interveni militar în regiunea Kobani, chiar dacă nici Washingtonul și nici Moscova – două puteri cu prezență militară în regiune – nu au dat Ankarei undă verde pentru a avansa în această direcție. Din acest motiv, Soylu, cunoscut pentru pozițiile sale ultranaționaliste, a lansat un atac verbal împotriva Statelor Unite. „Nu acceptăm mesajul de condoleanțe din partea Ambasadei SUA, îl respingem. Consider că mesajul american de condoleanțe este precum ucigașul care se întoarce la locul crimei”, a spus Soylu.
O nouă invazie în Siria?
Ministrul de interne, aflat în nucleul dur al conducerii turce, a avertizat că Turcia va răspunde „dur” autorilor atacului. „Fața terorismului este amară, dar vom continua această luptă, indiferent de prețul pe care îl vom plăti. Sunt nesinceri cei care se autointitulează aliații noștri, care se declară prieteni, dar care îi protejează pe teroriști în țările lor sau în teritoriile pe care le-au ocupat, care dau avânt teroriștilor în locurile pe care le controlează, care trimit bani de la Senatul lor în mod oficial” a adăugat ministrul turc.
Mesajul este clar: este doar o chestiune de timp până la o nouă invazie militară a Turciei în nord-estul Siriei, dar și până la o nouă acutizare a relațiilor cu Grecia.
Atacul terorist de pe strada pietonală Istiklal a avut loc într-un moment critic, când Turcia se îndreaptă spre alegerile generale care vor decide viitorul lui Recep Tayyip Erdogan după două decenii la putere. Sondajele arată că președintele turc riscă să sufere o înfrângere, întrucât economia țării merge din rău în mai rău, inflația depășește 80%, iar sărăcirea afectează tot mai multe părți ale clasei de mijloc.
După cum scrie cunoscutul jurnalist Murat Yetkin pe site-ul Yetkinreport, „când oamenii se simt în siguranță, încep să fie preocupați de modul lor de trai. Este legea naturii și a societății. Când îngrijorările legate de securitate cresc, atunci pretențiile cu privire la drepturi și libertăți sunt primele care cad în plan secund. Dacă îngrijorările legate de securitate cresc și mai mult, pretențiile legate de economie și problema modului de trai trec și ele în plan secund”.
Partidul pro-kurd HDP în afara legii?
În lupta electorală, votul kurzilor (între 15 și 20% din populație) va fi decisiv și nu este exclus ca ei să decidă câștigătorul. Partidul politic cu cele mai multe voturi din partea kurzilor este Partidul Democrat al Poporului (HDP), care este în prezent a treia forță ca mărime din parlamentul turc. Observatorii politici din Turcia nu exclud ca Erdogan să profite de atacul cu bombă pentru a scoate în afara legii HDP, sub acuzația că menține legături cu PKK și milițiile kurde siriene.
HDP a exprimat condoleanțe pentru atentatul de la Istanbul. Selahattin Demirtaș, fost lider al partidului, care este în închisoare din 2016, a subliniat în comentariile sale publicate pe Twitter că „indiferent de cine l-a comis, indiferent de motivele sale, orice atac împotriva civililor este terorism din punct de vedere juridic, politic și moral. Nu vom accepta niciodată așa ceva”.
Insinuări din partea lui Davutoğlu
Fostul prim-ministru al Turciei Ahmet Davutoğlu, care acum se află în opoziție, a făcut referire recent la rolul întunecat pe care grupuri instigate de Erdogan l-au jucat în atentatele sângeroase din 2015 din Turcia. Potrivit lui Davutoğlu, atentatele din 2015 de pe teritoriul turc, soldate cu mai mulți morți, sunt atribuite unei operațiuni orchestrate de nucleele partidului de guvernământ AKP, cu scopul de a răsturna rezultatele alegerilor pe care Erdogan le pierduse și de a anunța noi alegeri într-un climat de nesiguranță generalizată. „Dacă sunt investigate cazurile legate de terorism, mulți nu vor putea merge să stea în fața cetățenilor”, a spus Davutoğlu la o conferință în provincia Sakarya.
Murat Yetkin scrie cu moderație că „sarcina guvernului nu este de a insufla frica în inimile cetățenilor, ci de a oferi un mediu în care țara și cetățenii să poată vota liber și confortabil, departe de îngrijorările de securitate. Acum, din păcate, trebuie să adăugăm și îngrijorarea că guvernul ar putea impune restricții asupra libertății de comunicare înainte și în timpul alegerilor”, subliniază Murat Yetkin.