de „rude sarace” ale presei nationale. Un soi de aroganta a presei bucurestene, care se bucura de mai multe relatii „centrale”, de „intrari” la cabinetele simandicoase ale puternicilor zilei, de atentia VIP-urilor si a clientilor publicitari, de investitii straine si notorietate, mai tine inca aprinsa aceasta prejudecata. In realitate, numeroase ziare locale au tirajele mai mari decat „respectabile” cotidiene centrale care se tot vantura la rubricile „revista presei” de la radio-TV. Apoi, destule titluri locale sunt afaceri mai sanatoase decat unele ziare centrale. Asa incat, prejudecata cu „ruda saraca” ramane un moft.Piata locala de presa scrisa este evaluata la peste 200 de ziare si reviste, produse editoriale cu caracter „comercial”, la care se adauga cateva zeci de titluri ce promoveaza interese locale specifice: cultura, invatamant etc. Este o piata dinamica, supradimensionata, care se caracterizeaza prin diversitate, atat la nivelul formatelor, cat si a calitatii grafice si editoriale. Din cele 200 de publicatii, se poate spune ca aproximativ 80% sunt finantate artificial, fara mari sanse de a se impune pe piata. (In Targu-Jiu, de exemplu, erau editate, la un moment dat, nu mai putin de 17 titluri – un cotidian si 16 saptamanale –, iar in Constanta exista astazi 11 cotidiane!) Pretul de vanzare este foarte mic, costurile de productie sunt mari, distributia este deficitara, aproape inexistenta, asa incat nu se poate vorbi de afaceri profitabile. In spatele majoritatii acestor titluri se afla interesele politico-economice ale grupurilor de afaceri din zonele respective. Procentul de 20% este reprezentat de afaceri solide: Gazeta de Sud Craiova (proprietatea grupului George C. Paunescu), Agenda (Timisoara), Ziarul de Iasi, Renasterea Banateana, Tribuna din Sibiu (proprietatea firmei Atlassib), Buna Ziua Ardeal, Zi de Zi si Ziarul de Mures (Liviu Man si Aurel Grama), Desteptarea (Dumitru Sechelariu). Exista un singur editor strain pe piata noastra: Informmedia din Oradea, proprietatea editurii Informmedia din Austria, ce detine publicatiile Jurnal Bihorean, Jurnal Banatean, Bihari Naplo si care a achizitionat recent cotidianul Timpul din Caras-Severin.Silviu Ispas, New Business Director la regia de publicitate ARBOmedia, considera ca, in ultima vreme, „s-au facut pasi importanti in directia imbunatatirii calitatii produselor de presa locala ca urmare a experientei acumulate de editori, a contactelor tot mai dese si mai profesionale, atat cu piata de publicitate, cat si cu alte institutii care au sprijinit in ultimii ani presa – Freedom House si Centrul pentru Jurnalism Independent.”Dezinteresul investitorilor straini in presa locala din Romania se datoreaza cheltuielilor publicitare foarte reduse. Totusi, in ultimii doi ani, se constata o crestere a volumelor de publicitate locala si nationala. Potrivit monitorizarilor companiei Alfa Cont, presa locala a atras un volum brut de 28 de milioane de euro (calculat pe tarife-lista). Conform estimarilor lui Silviu Ispas, bugetul net s-a situat intre 11 si 14 milioane de euro din care aproximativ patru milioane au provenit din publicitatea nationala (clientii majori). In semestrul I al anului 2004, au fost monitorizate vanzari de 18 milioane euro (rate-card), la care s-au adaugat 2,5 milioane de euro, vanzari de publicitate electorala. „Avand in vedere ca al II-lea semestru este, in general, unul mai bun, se poate estima un total de 40 de milioane de euro (rate-card) pentru 2004 in presa locala, exclusiv publicitatea electorala”, declara Silviu Ispas. Disconturile practicate pe piata locala sunt aceleasi cu cele din presa nationala: 30-35%, ajungand si la 40%. Sunt ziare care, din disperare, acorda clientilor si disconturi de 80%! „Bugetele de publicitate pentru presa locala ar trebui sa fie de patru ori mai mari decat ceea ce se cheltuieste in prezent, proportional cu valoarea audientei livrate. Este pacat ca nu se exploateaza o asemenea audienta”, apreciaza Silviu Ispas.Cifrele de audienta furnizate de catre Studiul National de Audienta (SNA), realizat de Biroul Roman de Audit al Tirajelor, nu sunt inca la mare cautare de catre editorii locali. La primul val de masuratori SNA (octombrie 2002), doar 12 titluri locale au beneficiat de cifre de audienta. In mai 2004, numarul publicatiilor locale care au beneficiat de rezultatele SNA ajunsese la 17, iar in valul de masuratori ce se afla in pregatire sunt cuprinse 20 de titluri. Totusi, sunt semne ca inertia editorilor se destrama incet: in prezent BRAT are semnate contracte cu 46 de titluri locale pentru urmatoarea masuratoare SNA. „Rezultatele SNA constituie pentru titlurile locale „un pasaport” pentru publicitatea nationala si din ce in ce mai multi editori de presa locala au inteles acest lucru”, afirma Arina Ureche, director de proiect SNA.In aceste conditii, este foarte posibil sa asistam in urmatorii ani la „o debarcare” a investitorilor straini in presa noastra locala, prin preluarea unor titluri de succes.