Presa locală se refugiază în online pentru a se salva din tocătorul crizei

Publicaţiile din provincie resimt din plin impactul crizei: unele titluri s-au închis, concedierile sunt considerate deja inevitabile, iar editorii se zbat pentru salvarea veniturilor. Criza a însemnat, pentru presa din toată lumea, furtuna perfectă: după mai mulţi ani de zile de scăderi ale vânzărilor şi veniturilor din publicitate, impactul declinului economic a echivalat, pentru multe publicaţii, cu o lovitură în plex. Pentru presa locală din România, care acum un an sau doi

Publicaţiile din provincie resimt din plin impactul crizei: unele titluri s-au închis, concedierile sunt considerate deja inevitabile, iar editorii se zbat pentru salvarea veniturilor.

Criza a însemnat, pentru presa din toată lumea, furtuna perfectă: după mai mulţi ani de zile de scăderi ale vânzărilor şi veniturilor din publicitate, impactul declinului economic a echivalat, pentru multe publicaţii, cu o lovitură în plex. Pentru presa locală din România, care acum un an sau doi părea o investiţie cu perspective interesante, perioada pe care o traversăm poate fi crucială în privinţa viitorului său.

Între publisherii intervievaţi de Capital, puţini păstrează pen­tru acest an un optimism ponderat, estimând fie scăderi relativ suportabile ale cifrei de afaceri, fie menţinerea acesteia la nivelul din 2008.

Marii editori de presă locală şi regională au înregistrat anul trecut majorări de 15%-25% ale cifrei de afaceri. De exemplu, ziarele din grupul EMI România (edi­torul unei re­ţele de publicaţii locale precum „Via­ţa Liberă“ din Galaţi sau „Ziarul de Iaşi“) au înregis­trat în 2008, po­trivit lui Silviu Ispas, director ge­­ne­­ral al companiei, o creştere a cifrei de afaceri cu 25% faţă de anul precedent – de la 25 la 31 de milioane de lei. Această majorare s-a datorat în special veniturilor din operaţiunile pe internet, care au crescut, în 2008, cu 39% faţă de 2007, în timp ce vânzările publicaţiilor din print au urcat cu 25%. La fel, Media Sud Management (MSM), editorul Gazetei de Sud, a avut, în 2008, o cifră de afaceri de 14,42 milioane de lei, în creştere cu 21,5% faţă de 2007.

Proiectele online, o oportunitate strategică şi pentru presa locală

Editorii sunt la unison rezervaţi în ceea ce priveşte posibilele măsuri dureroase pe care ar putea fi siliţi să le ia – închiderea unor publicaţii şi/sau disponibilizări de personal. De asemenea, aceştia văd în proiectele web o oportunitate strategică. „Paradoxal, cele mai afectate vor fi chiar ziarele locale extrem de profitabile anul trecut“, spune Marius Stoianovici, preşedintele Aso­ciaţiei Patronilor şi Editorilor Lo­cali. „Tăierea costurilor proporţional cu procentele cu ca­re s-au prăbuşit veniturile din pu­blicitate este aproa­pe imposibilă.“ Anul în curs reprezintă, după o perioadă relativ îndelungată de boom economic, abandonarea obiec­tivului dezvoltării în favoarea menţinerii să­nă­tăţii financiare. „Cifra de afaceri nu este obiectivul nostru principal, ci profitul şi profitabilitatea, precum şi recuperarea investiţiei făcute până acum“, spune Silviu Ispas. Cu siguranţă, problema cea mai mare pentru presa locală este reducerea veniturilor din publicitate, care reprezentau, anul trecut, între 60% şi 80% din veniturile totale ale unei publicaţii locale, fapt determinat, ex­plică Ispas, de preţul scăzut al abonamentelor şi la vânzarea cu bucata a publicaţiilor. Ponderea acestora în totalul veniturilor, explică Stoianovici, s-a redus în primul trimestru al acestui an cu 10%-30%, în funcţie de publicaţie. În ceea ce-i priveşte pe ad­vertiseri, spu­ne Is­pas, „începutul de an confirmă o tendinţă de inversare a locurilor în topul marilor clienţi, în favoarea celor locali şi în defavoarea multinaţionalelor, a căror politică de marketing este grav influenţată de deciziile companiilor-mamă vest-europene sau americane. Pierderile majore vor veni din diminuarea bugetelor clienţilor care au avut şi în trecut un consum masiv pe TV şi care anul acesta dau semne că ar direcţiona întregul buget pe TV.“

Principalele provocări cu care se confruntă presa locală în 2009 sunt, afirmă Cosmina Noaghea, director de publishing al Publimedia, „reducerea costurilor, atragerea unei cote cât mai mari de publicitate şi cititori şi găsirea unor metode creative şi ieftine de marketing“. Ma­rius Stoianovici vorbeşte, pe de altă parte, de „păstrarea calităţii produselor media în condiţiile reducerii drastice a formatelor, a nu­mărului de pagini şi a schemei de personal, precum şi de creşterea încărcării fiecărui membru rămas al echipei“. Ispas enumeră, la rândul său, „sistemul de difuzare subdimensionat şi prost administrat, profesionalizarea pieţei de publicitate locale – atât a echipelor şi instrumentelor de vânzare, cât şi a clienţilor locali – şi, mai ales, redimensionarea businessului, înţelepciunea de a ne repoziţiona afa­cerile şi aşteptările şi de a o lua, oarecum, de la capăt.“

Businessul presei locale, ame­ninţat de ingerinţele politice

Măsurile de reducere a costurilor includ, desigur, închiderea unor pu­blicaţii şi disponibilizările. „Am închis deja două săptămânale şi un cotidian“ (gratuitul „Hunedoara Expres“, n.r.), spune Andreea Lukic, administrator al Inform Media, trust de presă care deţine mai multe publicaţii din vestul ţării. Cu prudenţă, şi ceilalţi pu­blisheri evocă posibilitatea restrângerii businessului pe segmentul de print. În timp ce Adrian Voinea, directorul general al MSM, vorbeşte de posibilitatea închiderii unor extensii ale titlurilor principale ale MSM – suplimentele lunare tematice -, Silviu Ispas declară că, dacă anumite publicaţii ale EMI vor avea pierderi constante, „vom propune acţionariatului inclusiv închiderea lor“. Iar dacă Stoianovici e tranşant („cu siguranţă vom asista începând cu acest an la închideri de publicaţii“), Cosmina Noaghea se mulţumeşte să declare că „ne vom adapta la felul în care vor evolua lucrurile“. Colac peste pupăză, într-un an electoral, presa locală pare mai vulnerabilă ca oricând. „Regret că în aceste condiţii partea pierzătoare a presei va fi cea care funcţionează pe criterii pur economice“, spune Voinea. „Partea care slujeşte jocuri politico-economice va fi finanţată din buzunar, ca şi până acum, chiar dacă buzunarul va fi mai subţire. “

«Cred că cele mai lovite vor fi publicaţiile care există doar pentru a satisface interesele personale sau vanităţile unor potentaţi locali.»
Silviu Ispas, director general EMI România

13,55 milioane de euro a fost volumul de publicitate atras de presa locală în primul trimestru (la rate card, potrivit AlfaCont Mediatrack). Suma reprezintă o scădere la jumătate faţă de ultimul trimestru din 2008, când s-au încasat 25 milioane