Deutsche Welle scrie că, în Germania, naziştii au desfiinţat democraţia Republicii de la Weimar prin aşa-numita lege a împuternicirii. ‘Era o lege prin care Parlamentul împuternicea guvernul cancelarului Hitler, conferindu-i, sub bici nazist, prerogative discreţionare şi plenipotenţiare. Există şi alte căi, mai lente, de a o lichida. Corupţia e una dintre ele. Demagogia, alta. Iar când demagogia e televizata prin antene, fumigene şi glasuri care mai de care mai corupte e vorba chiar de o modalitate redutabilă. În România, după ani de sistematică spălare cerebrală şi tocare televizată a forţei mentale de rezistenţă a cetăţeanului s-a trecut la mijloace mai contondente. Simplu, direct şi eficient întru uciderea democraţiei şi a statului de drept e drumul cuceririi omnipotenţei prin luarea cu asalt a uneia sau două dintre cele patru puteri şi trecerea ulterioară la nivelarea instituţională astfel încât să dispară în întuneric şi în ceaţă separaţia dintre ele. Astfel încât să rămână, la urma urmelor, doar una’, scrie sursa citată.

Acesta e drumul pe care, judecând după suita de acţiuni şi decizii inedite în Europa de dincoace de Belarus, adoptate până acum, s-a hotărât să-l parcurgă cu viteza fulgerului cuplul Ponta-Antonescu, adaugă Deutsche Welle, care comentează că ‘în România condusă de această tot mai controversată pereche s-a trecut la revocarea din funcţie a liderilor celor două camere parlamentare şi a avocatului poporului’.

Autorul articolului aminteşte că a fost anunţată concomitent iniţierea ‘unor paşi care să ducă la restructurarea CCR după chipul şi asemănarea USL – şi la suspendarea preşedintelui Băsescu’.

Potrivit Deutsche Welle, "odată cu dispariţia ultimelor bastioane ne-uselizate din România post-comunistă, puterea absolută va reveni definitiv, ceauşist şi irevocabil unei instituţii de tip struţo-cămilă’, alcătuită din guvernul-parlamentul României şi Antenele lui Dan Voiculescu. Cel din urmă – scrie DW – e omul care zilele trecute demisiona din Senat spre a împiedica Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să-l condamne pentru corupţie şi se plângea, concomitent, că ‘nu avem toată Puterea până nu luăm şi Justitia’. Dacă planul său şi al prietenilor săi politici de la USL reuşeşte, izbuteşte şi cucerirea puterii absolute, comentează Deutsche Welle, care menţionează că ‘este vorba de acea omnipotenţă care chiar nu mai are de dat socoteală nimănui, nici justiţiei ori Curţii Supreme, nici vreunui şef al statului cantonat în prostul obicei de a insista asupra caracterului sacrosanct al sentinţelor Curţii Constituţionale’.

Potrivit autorului articolului, toate acestea nu sunt "acţiuni originale, ci se asociază cu alte câteva celebre lovituri de stat, puciuri militare şi operaţiuni politico-poliţieneşti declanşate, în trecut, cu mai mult sau mai puţin succes". Autorul face din nou trimitere la Germania nazistă şi la ampla şi extrem de sângeroasa acţiune de asasinare şi răpire a unor presupuşi adversari ai regimului nazist, care a debutat în decembrie 1941, în baza unui decret semnat de Hitler. Sub faimosul "Nacht-und -Nebel-Erlass" (Nacht und Nebel – Noapte şi ceaţă) dispăreau fără urmă nenumăraţi duşmani reali sau imaginari ai regimului hitlerist din Europa ocupată.

"România nu e, din fericire, Germania nazistă. (…) La rândul său, tânarul Ponta nu e Hitler. Şi nici Crin Antonescu nu e Goebbels. Lukaşenko domneşte la Minsk, iar nu la Bucureşti. Dar dacă şefii USL ar fi fost oameni politici responsabili, ar fi evitat cu grijă orice derapaj i-ar putea asocia de Belarus, Stalin sau de Cel de-al Treilea Reich", conchide autorul articolului din Deutsche Welle.
Ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, s-a declarat la rândul său "foarte îngrijorat de orice tentativă care ameninţă independenţa instituţiilor democratice".
Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, s-a declarat marţi "foarte preocupată" de atacurile asupra independenţei Curţii Constituţionale. "Un sistem judiciar independent care funcţionează bine este o condiţie prealabilă pentru o încredere mutuală în sectorul justiţiei în Europa", a afirmat ea.
Sursa: Agerpres