Parteneriatul Public Privat nu este credibil dacă îl reglementezi printr-o ordonanţă de urgenţă şi nu printr-o lege agreată de mediul de afaceri, a afirmat, joi, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Florin Jianu.
„Parteneriatul Public Privat nu este credibil dacă îl faci printr-o ordonanţă de urgenţă şi nu printr-o lege agreată de asociaţiile oamenilor de afaceri. Parteneriatul Public Privat trebuie să fie o lege stabilă. Mai multe organizaţii ale oamenilor de afaceri au formulat obiecţii asupra vitezei cu care se întâmplă lucruri. Există deja un precedent cu ordonanţele de urgenţă din domeniul fiscalităţii", a precizat Florin Jianu, conform Agerpres.
Reacţia şefului CNIPMMR vine după aprobarea ordonanţei de urgenţă privind parteneriatul public privat în şedinţa de Guvern din data de 10 mai 2018.
CNIPMMR susţine necesitatea adoptării unei legislaţii naţionale complete şi coerente în domeniul Parteneriatelor Public Private şi atrage atenţia că ordonanţa este neaplicabilă, în primul rând pentru că prevede ca investitorul privat să vină cu 75% din investiţie, fără a i se garanta însă recuperarea banilor.
„Noua reglementare nu asigură respectarea principiului echilibrului financiar, stabilind o cotă restrictivă a contribuţiei partenerului public la finanţarea realizării investiţiilor dintr-un contract de Parteneriat Public Privat (nu poate depăşi 25% din valoarea totală a investiţiei). Un alt minus este implicarea în proces a Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care nu are expertiză şi atribuţii în domeniu, ceea ce lasă loc manevrelor politice privind Parteneriatul Public Privat", a precizat, la rândul său, preşedintele de onoare al CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
CNIPMMR susţine necesitatea completării cadrului legal privind Parteneriatul Public Privat cu reglementarea unor forme mai simple de PPP, precum contractele de concepere, dezvoltare şi exploatare, prevederi speciale privind Parteneriatul Public Privat instituţional pentru diferite acţiuni sau servicii, forme mai simple de PPP cu parteneri strategici (de exemplu organizaţiile patronale şi sindicale, în domeniul elaborării, derulării şi implementării de proiecte din fondurile structurale), prevederi speciale privind accesul IMM-urilor la PPP, prevederi speciale privind Parteneriatul Public Privat cu sectorul non-profit.