Opera poate fi creata si pe bucati, caz in care pentru fiecare dintre acestea se va calcula un termen de protectie distinct.
Drepturile patrimoniale prevazute la art. 13, 16, 17, 18 si 21 din Legea nr. 8/1996 dureaza pe toata perioada vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost adusa la cunostinta publica in mod legal. In lipsa unor mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in timpul vietii de catre autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare numar de membri, din domeniul respectiv de creatie.



In cazul operelor aduse la cunostinta publica sub pseudonim sau fara indicarea autorului, durata drepturilor patrimoniale se va calcula de la data aducerii la cunostinta publica a acestora, si se vor intinde pe o perioada de 70 de ani. Daca inainte de expirarea acestui termen, identitatea autorului este adusa la cunostinta publica se aplica regula descrisa mai sus..
Dreptul de autor pentru operele realizate in colaborare, se intinde pe o perioada de 70 de ani de la moartea ultimului coautor. Daca aceste opere au fost facute din mai multe bucati, dreptul de autor al fiecarui coautor se va intinde pe o perioada de 70 de ani de la moartea fiecarui coautor in parte.
Drepturile patrimoniale asupra operelor colective au o durata de 70 de ani de la data aducerii operelor la cunostinta publica, sub conditia ca in termen de 70 de ani de la crearea operei, aceasta sa fie adusa la cunostinta publicului.
Drepturile patrimoniale asupra operelor de arta aplicata se intind pe o perioada de 25 de ani de la data crearii acestora.


Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator se vor intinde pe toata perioada vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe o perioada de 50 de ani.
In cazul drepturilor de autor asupra desenelor si modelelor industriale, acestea se vor intinde pe durata valabilitatii certificatului de inregistrare, intrucat aceste drepturi sunt conferite prin acest certificat.
Conform art. 38 din Legea nr. 129/1992, perioada de valabilitate a unui certificat de inregistrare a desenului sau modelului industrial este de 10 ani de la data constituirii depozitului reglementar si se poate reinnoi pentru 3 perioade succesive de 5 ani.


Pe intreaga perioada de valabilitate a certificatului, titularul este obligat la plata taxelor de mentinere in vigoare a acestuia.
Neplata acestor taxe are drept consecinta decaderea titularului din drepturi.
Decaderea titularului din drepturi se publica in Buletinul oficial de proprietate industriala al Oficiului de Stat pentru Inventii si Marci.
In cazul in care autorul operei a decedat, termenele se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator mortii autorului sau aducerii operei la cunostinta publicului.








Ce acte sunt necesare pentru obtinerea unei licente de import pentru urmatoarele produse: – armament si munitie aferenta;- mijloace pirotehnice pentru executarea focurilor de artificii?


Alin Vatafu – Bucuresti





nIn vederea efectuarii de operatiuni de comert exterior cu produse militare, persoanele juridice interesate trebuie sa solicite Agentiei Nationale de Control al Exporturilor eliberarea unei autorizatii. De la obtinerea acestei autorizatii fac exceptie agentii economici din subordinea si coordonarea institutiilor din sistemul national de aparare si securitate nationala, care sunt autorizati de catre Ministerul Apararii Nationale (MApN).


In vederea obtinerii autorizatiei, solicitantii trebuie sa depuna la Agentie cererea de eliberare a autorizatiei si angajamentul, semnate de catre persoana abilitata sa angajeze raspunderea juridica a societatii (conform prevederilor statutare).

Cererea de eliberare a autorizatiei trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente:

a) imputernicire pentru persoana fizica, alta decat managerul, care semneaza cererea si angajamentul si pentru POC;

b) curriculum vitae pentru persoana care semneaza cererea si angajamentul si pentru POC, precum si o declaratie pe propria raspundere referitoare la neimplicarea in activitati interzise de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158/1999;

c) cazierul judiciar;

d) avizul MApN – Oficiul de Control al Importurilor si Exporturilor de Produse Speciale (OCIEPS), in copie, cu exceptia agentilor economici producatori, infiintati prin hotarare a guvernului, la care statul este actionar majoritar;

e) imputernicire pentru persoanele desemnate sa depuna sau sa ridice documentele la ori de la Agentie;

f) certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului, in copie;

g) certificat constatator eliberat de Oficiul National al Registrului Comertului;

h) documentele de infiintare si functionare, precum si actele aditionale intocmite ulterior, in copie, precum si, dupa caz, documentele din care sa rezulte stadiul procesului de privatizare;

i) raportul de gestiune si ultimul bilant contabil, in copie;

j) certificatele fiscale din care sa rezulte situatia la zi a platilor catre bugetul de stat;

k) numerele conturilor in lei si in valuta;

l) alte documente relevante pe care Agentia le poate solicita la depunerea dosarului sau pe parcursul procesului de autorizare, inclusiv planul de afaceri pentru anul in curs, contractele incheiate pentru derularea unor operatiuni de transferuri cu produse militare etc.
In situatia in care persoana juridica solicitanta a mai fost autorizata, va fi depus si raportul de activitate privind operatiunile de comert exterior cu produse militare, derulate pe baza documentelor eliberate de Agentie, conform unui format adoptat prin ordin al presedintelui Agentiei, completat cu alte informatii solicitate (actiuni de control din partea altor organe ale statului, altele decat Agentia, cu privire la activitatile din domeniul controlului exporturilor, de cate ori a solicitat procedura de urgenta, daca s-au aplicat amenzi contraventionale de catre Agentie etc.).


Dupa obtinerea acestei autorizatii este necesara obtinerea licentei, care este unicul document ce da dreptul unei persoane autorizate sa efectueze operatiuni de comert exterior cu produse strategice.

Licentele de export, de import si de intermediere reprezinta acte administrative prin care se realizeaza regimul de control al operatiunilor cu produse militare in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta.

Licenta este unicul document care confera dreptul unei persoane autorizate sa efectueze operatiuni cu produse militare supuse regimului de control, in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta nr. 158/1999.

Categoriile de licente care se elibereaza de catre Agentie sunt:


a) licente individuale, care se acorda unei persoane romane autorizate, pentru efectuarea unei operatiuni cu unul sau mai multe produse militare din aceeasi categorie, catre sau de la un singur partener extern;

b) licente globale, care se acorda unei persoane romane autorizate, pentru efectuarea de operatiuni cu unul sau mai multe produse militare, din aceeasi categorie, catre sau de la mai multi parteneri externi;

c) licente individuale de intermediere.
In functie de licenta pe care doriti sa o obtineti, trebuie sa depuneti o serie de documente la Agentia Nationala de Control al Exporturilor care va elibera licenta in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta nr. 158/1999.

Lista documentelor necesare obtinerii licentei o gasiti in Norma metodologica din 11/02/2005 de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor si altor operatiuni cu produse militare, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 595/2004 si publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 143 din 17/02/2005.








Cum se procedeaza in cazul in care la votul din Adunarea Generala a asociatilor se inregistreaza egalitate (la numar de voturi si la parti sociale), statutul neprecizand nimic in acest sens? Are presedintele Consiliului de administratie un avantaj in astfel de situatii? Care este situatia in cazul unei SA? Dar a unui SRL?

Traian Veselin – Craiova




Nu ati precizat, dar deducem ca este vorba despre adunarea generala ordinara, in cazul adunarii generale extraordinare existand dispozitii legale distincte.

Pentru cazul unei societati comerciale pe actiuni (SA), Legea nr. 31/1990 republicata privind societatile comerciale prevede ca pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare.

Asadar Legea nr. 31/1990 prevede conditii atat privind constituirea adunarii generale ordinare, cat si privind numarul de voturi cu care aceasta adunare poate adopta hotarari.


Cu privire la primul aspect, se observa ca legiuitorul cere prezenta unui numar minim de asociati in adunare, care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, pentru ca aceasta sa poata delibera. Fara existenta acestui numar, adunarea nu se poate constitui valabil. Acest numar legal minim poarta denumirea de cvorum. Cvorumul este de doua feluri: de persoane, cand important este numarul de persoane prezente, fiind indiferenta cota de capital pe care o detin, si de capital, cand important este nu numarul de persoane prezente, ci capitalul detinut de acestea.
Pentru constituirea adunarilor ordinare in cadrul unei SA este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social.


Hotararea adunarii generale ordinare este valabila daca, pe langa cvorumul legal, este intrunita si conditia unui numar minim de voturi in favoarea acelei hotarari (majoritatea de vot).
Deciziile se adopta cu majoritatea absoluta (a capitalului social reprezentat in adunare, adica jumatate plus unu din numarul voturilor actionarilor prezenti).
Legiuitorul permite ca prin actul constitutiv sa se deroge de la dispozitiile privind majoritatea ceruta pentru adoptarea hotararilor de la prima convocare numai in sensul posibilitatii de a se prevede o majoritate superioara celei legale.
Administratorii si functionarii societatii nu pot reprezenta pe actionari, sub sanctiunea nulitatii hotararii, daca, fara votul acestora, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta.
In schimb, actul constitutiv poate acorda presedintelui adunarii dreptul de a decide prin votul sau in caz de paritate, cu alte cuvinte cand se exprima jumatate din voturi pentru o parere si jumatate pentru parerea contrara. In aceasta situatie, actiunea detinuta de presedinte nu ii confera un vot in plus, ci un vot calificat.


Daca actul constitutiv nu prevede nimic pentru situatia in care se inregistreaza paritate de voturi, propunerea se socoteste respinsa, deoarece nu s-a intrunit numarul de voturi necesar.
Daca adunarea nu poate lucra din cauza neindeplinirii conditiilor de mai sus, adunarea ce se va intruni, dupa o a doua convocare, poate sa delibereze asupra problemelor puse la ordinea de zi a celei dintai adunari, oricare ar fi partea de capital social reprezentata de actionarii prezenti, cu majoritate.
Cu alte cuvinte, in scopul facilitarii luarii unei hotarari in cadrul adunarii generale ordinare si pentru a mobiliza actionarii sa participe la aceasta pentru a-si apara interesele, legiuitorul nu mai stabileste o limita minima a cvorumului pentru a doua convocare a adunarii generale.


Hotararile se adopta cu majoritate de voturi. In lipsa unei precizari, concluzia este ca hotararile vor fi adoptate cu majoritate simpla, adica jumatate plus unu din numarul membrilor prezenti.
In cazul unei societati cu raspundere limitata (SRL), legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale prevede ca adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale.
Dupa cum se poate observa, in cazul unei SRL, pentru luarea hotararilor legea cere o dubla majoritate: o majoritate in numarul asociatilor si o majoritate in numarul partilor sociale, adica in capital. Cu alte cuvinte, jumatate plus unu din numarul asociatilor si a partilor sociale existente in societate.


Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii dublei majoritati cerute de lege, se va convoca o noua adunare a asociatilor, care va decide asupra ordinii de zi oricare ar fi numarul de asociati si partea din capital reprezentata de asociatii prezenti.
In cazul in care hotararea are ca obiect modificarea actului constitutiv, hotararile se iau cu unanimitate, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel.