"Lista trebuia publicată pe 30 aprilie, dar nu este zi lucrătoare astfel încât va apărea pe 3 mai, în prima zi lucrătoare. Vor fi peste 200.000 de persoane fizice, care sunt peste pragul de 1.500 de lei, prag pe care l-am fixat din rațiuni pur practice.Lista va fi împărțită pe mai multe secțiuni, sunt și datorii fiscale și datorii care ajung în sarcina fiscului, dar care nu sunt neapărat datorii fiscale", a spus președintele ANAF, Dragoș Doroș.
Recuperarea datoriilor mari
"Discuția despre recuperarea sumelor constatate în instanță și care sunt consființite prin hotărâri judecătorești este foarte aprinsă. Ce pot să vă spun este că la Minsterul de Justiție a luat ființă o agenție care se ocupă de acest lucru. În cadrul ANAF este operațională de la 1 ianuarie o direcție de executări silite- cazuri speciale, care se referă la hotărâri în instanță.ANAF a pornit déjà procesele de evaluare și valorificare cât mai rapidă, ia rezultatele se văd", a declarat președintele ANAF.
Hotărârea ANAF:
"Organele fiscale centrale publică pe pagina de internet a ANAF lista debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante şi suma acestor obligaţii.
Listele se publică separat pentru debitori – persoane juridice, şi debitori – persoane fizice. Actul normativ adoptă modelul listei, precum şi a notificării privind obligaţiile fiscale restante.
Ce reprezintã obligaţiile fiscale restante?
– Obligaţiile fiscale restante sunt cele existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării listei.
Prin obligaţii fiscale restante înţelegem:
– obligaţii fiscale pentru care s-a împlinit scadenţa sau termenul de plată;
– diferenţele de obligaţii fiscale principale şi accesorii stabilite prin decizie de impunere, chiar dacã pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată.
Ce categorii de obligaţii nu sunt considerate obligaţii fiscale restante?
Nu sunt considerate obligaţii fiscale restante:
a) obligaţiile fiscale pentru care s-au acordat şi sunt în derulare înlesniri la plată, dacă pentru acestea nu s-a împlinit termenul de plată prevăzut în actul de acordare a înlesnirii;
b) obligaţiile fiscale stabilite în acte administrative fiscale a căror executare este suspendată;
c) obligaţiile fiscale cu termene de plată viitoare stabilite în planul de reorganizare judiciară.
Ordinul analizat astăzi introduce şi o serie de plafoane pentru obligaţiile fiscale restante, ce nu fac obiectul publicării pe site-ul ANAF. Aceste plafoane sunt:
– 1.500 lei, pentru marii contribuabili;
– 1.000 lei, pentru contribuabilii mijlocii;
– 500 lei, pentru ceilalţi debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în mod independent sau exercită profesii libere;
– 100 lei, pentru persoanele fizice.
Ce elemente va cuprinde lista?
Lista va cuprinde: denumirea/numele şi prenumele debitorilor, codul de identificare fiscalã, domiciliului fiscal şi cuantumul total al obligaţiilor fiscale restante.
Organul fiscal va comunica debitorului o notificare până în data de 15 a primei luni din trimestrul următor celui de raportare, cu privire la obligaţiile fiscale restante.
Actul normativ mai precizează că în cazul în care există neconcordanţe între evidenţa debitorilor şi sumele cuprinse în notificări, punerea de acord asupra acestora se realizează în termen de 5 zile de la data notificării, în caz contrar obligaţiile fiscale restante notificate se consideră recunoaştere a datoriei.
Stabilirea cazurilor speciale de executare silită, precum şi a organelor abilitate să aplice măsurile asigurătorii şi să efectueze procedura de executare silită este reglementată de Ordinul ANAF nr. 3744/2015.
Conform acestui temei normativ, prin cazuri speciale de executare silită se înţelege punerea în aplicare a prevederilor privind executarea generate de hotărâri judecătoreşti definitive prin care s-a dispus recuperarea unor creanţe bugetare de la debitori persoane fizice sau juridice, hotărâri judecătoreşti definitive pronunţate ca urmare a sesizărilor formulate de către comisiile de cercetare a averilor, precum şi alte titluri executorii prin care se stabilesc dobânzi, penalităţi de întârziere, majorări de întârziere prin hotărâri judecătoreşti definitive.
Structura abilitatã sã ducă la îndepliniere procedura acestor executări silite este Serviciul executări silite cazuri speciale.
Organul competent în administrarea contribuabililor îi notifică pe aceştia ori de câte ori intervin modificări cu privire la cazurile speciale de executare silită, precum şi cu privire la structura abilitată cu ducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi efectuarea procedurii de executare silită.
Actul normativ analizat astăzi stabileşte situaţiile în care personalul din cadrul Direcţiei de executãri silite cazuri speciale poate participa efectiv la executarea silită.
Aceste situaţii sunt:
a) în cazul în care cuantumul sumelor cuvenite bugetului de stat depăşeşte pragul de 10 milioane euro, echivalentul în lei;
b) în cazul în care debitorii fac parte din categoria marilor contribuabili;
c) în cazul blocării fondurilor şi resurselor economice ale persoanelor ce fac obiectul sancţiunilor internaţionale;
d) la solicitarea scrisă a vicepreşedintelui coordonator al activităţii de colectare a veniturilor bugetare;
e) în cazurile identificate la nivelul Direcţiei executări silite cazuri speciale ca fiind de o complexitate deosebită.