Vulnerabilitățile anumitor fonduri de investiții, combinate cu interconexiunea cu alte părți ale sectorului financiar, reclamă o consolidare a sistemului de reglementare și supraveghere, tocmai pentru a spori reziliența și gestionarea riscului de lichiditate pentru fondurile care activează pe piața de capital și pe alte piețe financiare, a declarat astăzi Nicu Marcu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară, la evenimentul ce a marcat împlinirea a 140 de ani de la înființarea primei burse de valori mobiliare în România.
„Așa după cum am enunțat și cu alte ocazii, este nevoie de o doză de “patriotism economic” în ceea ce privește susținerea Bursei și în orientarea investițiilor către active solide din economia națională. Nu este nicidecum vorba de o atitudine naționalistă reacționară la adresa provocărilor economiei globale. Și nici despre o retorică populistă. Redefinit în contextul analizelor dedicate crizei economice din 2008, de către economiști cunoscuți, termenul de patriotism economic se prezintă perfect compatibil cu libertatea pieței. Menit să rezolve tensiunea dintre interdependența economică internațională și teritorialitatea politică, o astfel de formă de patriotism economic ar putea permite protejarea spațiului economic românesc, în fața acțiunii destructurante a marilor actori economici mondiali, purtători de interese politice incompatibile cu libertatea democratică și statul de drept,” a declarat șeful ASF.
ASF a venit cu reguli noi, menite inclusiv să stimuleze investițiile în firme românești
Declarația vine la scurt timp după o analiză Capital arată că Administratorii străini ai fondurilor de pensii, unde sunt obligați să cotizeze 8 milioane de români, au dus peste 6 miliarde de lei în firme din Austria.
Pe acest fond vin și unele măsuri luate de autoritățile din România în cadrul celei mai importante reforme legislative prin care a trecut până acum sistemul de pensii private. Asupra majorității principalelor aspecte, care vizează întărirea controlului în așa fel încât autoritățile să poată să intervină mai rapid pe fondul instabilității mondiale actuale și aducerea la zi a sistemului de comisioane încasate de administratori, presa a relatat pe larg.
Ne oprim aici asupra unui alte aspect semnificativ, anume încercarea ASF, autorul OUG care schimbă legislația, de a încuraja investițiile în firme românești. Concret, noua legislație limitează la 1% din active investițiile de capital privat (private equity), dar permite ca acest prag să meargă până la 3% dacă sunt vizate societăți cu funcție strategică în care acționar este și Statul român. Dacă aceste investiții sunt incluse și în Programul Național de Redresare și Reziliență(PNRR), procentul poate merge până la 5%.
Bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei românești
„Unul dintre obiectivele majore ale ASF este dezvoltarea durabilă a pieței de capital din țara noastră, iar pentru atingerea acestui obiectiv, Autoritatea are în vedere identificarea tuturor instrumentelor și activităților care asigură premisele creșterii atractivității pieței de capital din România pentru investitori și pentru emitenți, cu respectarea corespunzătoare a principiilor de transparență și de protecție a investitorilor pe piața de capital. Prin aceasta, ASF dorește să contribuie la creșterea lichidității pieței de capital prin diversificarea instrumentelor financiare tranzacționate și a operațiunilor derulate în cadrul acesteia,” a mai spus Nicu Marcu, în cadrul evenimentului, precizând faptul că „bursa românească trebuie să devină un reper semnificativ al economiei românești, un important izvor de finanțare al acesteia și o platformă de tranzacționare a pachetelor de acțiuni ale celor mai importante și atractive companii românești.”