Președintele Băncii Mondiale își va înainta demisia în luna iunie 2023. David Malpass a fost numit în funcție de fostul președinte american Donald Trump.
Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, îți va înainta demisia din funcție la sfârșitul lunii iunie 2023, cu aproape un an înainte de expirarea mandatului său, relatează agenția de presă Financial Times.
David Malpass a fost numit în funcție de fostul președinte american Donald Trump
Potrivit unui comunicat al băncii, David Malpass, care a fost numit în funcție de fostul președinte american Donald Trump, a informat consiliul de administrație în privința deciziei sale de a se retrage după patru ani „pentru a urmări noi provocări”.
„A fost o onoare și un privilegiu enorm să fiu președintele celei mai importante instituții de dezvoltare din lume, alături de atât de mulți oameni talentați și excepționali.”, a anunțat David Malpass într-un comunicat de presă al instituției.
Statele Unite ale Americii și alți acționari importanți ai Băncii Mondiale au făcut presiuni asupra băncii în ultimul an pentru ca aceasta să își sporească eforturile de abordare a provocărilor globale, inclusiv a schimbărilor climatice, pe lângă mandatul său tradițional de combatere a sărăciei la nivel mondial.
Banca Mondială estimează că reconstrucția Turciei şi Siriei va costa miliarde de dolari
Vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Ferid Belhaj, susține că reconstrucția infrastructurii din Turcia şi Siria, afectată de cutremurele devastatoare de săptămâna trecută, va costa „miliarde de dolari”.
„Pentru Turcia, Banca Mondială a angajat aproximativ 1,8 miliarde de dolari. Acest lucru se datorează faptului că aveam deja un portofoliu în Turcia, aveam proiecte şi am putut reutiliza o parte din finanţare. Turcia, ştiţi, s-a dovedit rezistentă în ultimii mulţi, mulţi ani. Au suişuri şi coborâşuri şi au reuşit să se descurce”, a declarat Ferid Belhaj în cadrul unui summit care a avut loc la Dubai, relatează CNBC.
Potrivit sursei citate anterior, confederaţia neguvernamentală a întreprinderilor şi afacerilor din Turcia estimează că cele două cutremure au dus la pierderi totale de aproape 84,1 miliarde de dolari americani pentru economia turcă, comparativ cu seismul care a avut loc în Marmara în 1999, care a lovit oraşul Izmit şi a ucis peste 17.000 de oameni, ce a dus la pierderi de doar 51,1 miliarde de dolari americani. Costurile de reconstrucţie a infrastructurii afectată de marele cutremur vor amplifica problemele economice ale Turciei, care a fost afectată în mod persistent de hiperinflaţie, de criza costului vieţii şi de politicile monetare controversate ale lui Recep Tayyip Erdogan.