Dorinţa lui Draghi de a discuta despre un astfel de scenariu pentru uniunea monetară, pe care predecesorul său, Jean-Claude Trichet, l-a descris ca fiind "absurd", evidenţiază miza mare în actuala criză a datoriilor din zona euro, care a zguduit pieţele financiare globale.

În primul interviu de când a devenit preşedintele BCE, pe 1 noiembrie, Draghi a spus că ţările cu probleme din zona euro care renunţă la moneda unică euro se vor confrunta în continuare cu dificultăţi economice, iar referitor la restul membrilor a precizat că "nu poţi şti niciodată cum se va sfârşi".

Ţările care pleacă şi îşi devalorizează moneda vor crea "o inflaţie mare" şi nu vor reuşi să scape de reformele structurale pe care oricum trebuie să le implementeze, dar dintr-o poziţie mult mai slabă, a explicat Draghi pentru Financial Times.

În lupta cu criza, Draghi a subliniat importanţa măsurilor fără precedent luate de BCE, de a sprijini băncile din zona euro, măsuri care includ şi prima ofertă de împrumuturi nelimitate pe trei ani de zile, ce va fi introdusă săptămâna aceasta.

Draghi a subliniat că politicienii regiunii monetare trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru recâştigarea încrederii investitorilor în finanţele publice ale zonei euro, prin asigurarea disciplinei fiscale şi sprijinirea fondului de urgenţă, Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară (FESF).

BCE va putea acţiona ca agent al FESF pe pieţele financiare începând cu luna ianuarie. Draghi şi-a exprimat speranţa că resursele fondului vor fi mărite după reevaluarea din martie.

El a fost, însă, destul de rezervat în comentarii cu privire la programul BCE de achiziţii de obligaţiuni, prin care banca centrală a achiziţionat obligaţiuni ale ţărilor cu probleme  în valoare de 200 de miliarde de euro, din luna  mai 2010.

Mulţi politicieni şi economişti consideră că singura soluţie pentru criză este o escaladare masivă a procesului de achiziţii, dar acest proces este foarte controversat în sânul BCE, acesta provocând şi demisia lui Jurgen Stark, directorul executiv al BCE, scrie CNBC.

În apărarea acestui program, Draghi a declarat că acesta va fi justificat atâta timp cât „canalele” pieţelor financiare, prin care politica băncii centrale cu privire la dobânda-cheie este transmisă economiei reale, „rămân serios avariate”. Cu toate acestea, el a reiterat interdicţia UE asupra finanţării guvernelor de către BCE.

Draghi a făcut aluzie la faptul că se opune limitării de către BCE a dobânzilor obligaţiunilor suverane sau a diferenţei dintre dobânzile obligaţiunilor germane şi a altor obligaţiuni suverane. „Politicile monetare nu pot rezolva totul”, a avertizat Draghi.

Preşedintele BCE a părut că respinge implementarea unor politici de „relaxare cantitativă” practicate de SUA şi Marea Britanie, angajându-se în achiziţii mai mari de titluri de stat pentru a stimula creşterea economică, chiar şi în cazul în care zona euro ar intra într-o recesiune profundă. "Cel mai important lucru este să restabilim încrederea oamenilor – cetăţeni şi investitori –  de pe continentul nostru. Şi nu vom reuşi să realizăm acest lucru dacă distrugem credibilitatea BCE", a concluzionat Draghi.