El a precizat că împrumuturile de peste 1.000 de miliarde de euro injectate în băncile comerciale de către BCE pentru susţinerea creditării firmelor şi reducerea costurilor de împrumut au fost o operaţiune de refinanţare pe termen lung ‘salutată şi apreciată’ datorită faptului că a restaurat anumite acţiuni primare ale pieţei de capital. Preşedintele BCE a spus însă că banii injectaţi nu ajung încă la economia reală, deoarece ritmul lent de creştere economică conduce la reticenţă faţă de creditare în contextul în care zona euro întâmpină în continuare probleme.
‘Nu putem suplini lipsa cererii’, a declarat Draghi, la o audiere în Comisia pentru afaceri economice şi monetare (ECON) a Parlamentului European. El a spus de asemenea că analizele BCE indică o ‘scădere considerabilă’ a restricţiilor asupra creditării, dar că cererea de împrumuturi este în continuare extrem de scăzută.
Împrumuturile masive au oferit băncilor lichidităţi, multe dintre ele fiind bănci mici care creditează întreprinderile mici şi mijlocii care oferă majoritatea locurilor de muncă în zona euro. Banii nu vor ajunge la companii şi consumatori până când aceştia nu vor avea motive să-i ceară, a menţionat el. Draghi a refuzat să spună dacă BCE va mai acorda băncilor împrumuturi ieftine pe termen lung. ‘Nu poţi să ştii niciodată la ce să te aştepţi’, a declarat el.
Pe de altă parte, preşedintele BCE a cerut un mai mare angajament din partea statelor pentru rezolvarea dezechilibrelor macroeconomice din zona euro. ‘Noi nu putem să suplinim lipsa de angajament a guvernelor. Nu este treaba băncii centrale să facă acest lucru’, a afirmat Mario Draghi, adăugând că sarcina BCE este să asigure stabilitatea preţurilor.
‘Divergenţele sunt o trăsătură a uniunii monetare, însă nu ar trebui ca acestea să devină structurale şi să persiste. Dezechilibrele exacerbate s-au extins în multe state, din cauza disciplinei financiare insuficiente, a exceselor financiare, a lipsei reformelor structurale şi pierderii semnificative la capitolul competitivitate’, a precizat preşedintele BCE. ‘Nu putem să rezolvăm diferitele divergenţe între statele din zona euro. Asta este treaba guvernelor’, a subliniat el.
Mario Draghi a evidenţiat progresele înregistrate de unele ţări, însă a atras atenţie că măsurile deja adoptate ‘trebuie însoţite de reforme structurale care să faciliteze creşterea economică’. ‘Cred că guvernele trebuie să fie mai ambiţioase’, a mai declarat oficialul BCE.
‘Criza ne-a arătat că o uniune monetară are nevoie de un cadru funcţional bun nu doar pentru politicile monetare, ci şi pentru politicile economice. Este nevoie de o schimbare de mentalitate asupra modului în care se fac politicile naţionale. (…) Din cauza efectului de contagiune, aceste politici trebuie să facă obiectul supravegherii comune, colective’, a subliniat Mario Draghi, care a cerut o mai bună cooperare între statele zonei euro.
Preşedintele BCE a precizat de asemenea că se aşteaptă ca inflaţia din zona euro să fie de peste 2% în cursul acestui an şi că obiectivul este ca rata inflaţiei să fie sub 2% la începutul lui 2013. El a subliniat totodată că indicatorii pentru primul semestru confirmă că există o stabilizare a activităţii economice, dar la un nivel foarte redus.
‘Ultimele evoluţii sunt combinate, există în continuare incertitudine. Creşterea ar trebui să fie susţinută de cererea străină, de rate ale dobânzilor mici pe termen scurt şi măsuri nonstandard. Există riscuri care se referă la o intensificare a tensiunilor din zona euro cu privire la datoria publică şi potenţialul efect de contagiune’, a mai spus oficialul Băncii Centrale Europene.
SURSA: Agerpres
