Autoreglementarea este cuvântul care definește intențiile noului BAAR, ale cărui atribuții au fost mult sporite începând de anul trecut. Treptat, organismul condus de Mădălin Roșu, specialist cu ștate vechi în zona daunelor, va prelua bună parte din atribuțiile Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) în ceea ce privește zona RCA sau, acolo unde nu va înlocui ASF, va încerca să rezolve problemele mai rapid, în folosul păgubiților. Cel puțin așa susține Mădălin Roșu, într-un interviu în care vorbește despre cele două mari proiecte ale Biroului: preluarea și îmbunătățirea bazei de date CEDAM(indipsensabilă pentru emiterea polițelor RCA) și înființarea unui call center care să preia inclusiv reclamațiile păgubiților nemulțumiți de firma de asigurare.
Capital: Ați anunțat deja că BAAR va lansa un call center. Când se va întâmpla, la ce va fi folosit și cine îl va administra?
Mădălin Roșu: Serviciul va fi externalizat către o firmă specializată în domeniu. Ne vom uita în piață. Vom vedea ce companii de call center bune există și o să facem o selecție. Nu ne-am gândit încă dacă va fi un număr scurt sau număr lung, în orice caz va fi ceva simplu de apelat. O să fie un program extins, inclusiv pe week-end. Cei care sună vor putea cere orice informație despre polițele RCA. Ce este polița RCA? Ce acoperiri există? Unde este valabilă polița RCA? Informații referitoare la daune din țară sau din afara țării. Poate suna omul chiar atunci când are o daună și va primi indicații, dar și un fel de asistență juridică. Există, de exemplu, țări unde legislația spune că trebuie să mergi și la poliție chiar dacă faci constat amiabil. Multă lume nu știe lucrurile acestea. Nu vreau să ma hazardez, dar la finalul lui aprilie, sau la începutul lui mai vom începe analiza. Dacă ne mișcăm repede în mai, dacă nu, în iunie, cel târziu.
Capital: Cum veți gestiona reclamațiile? Sunt firmele de asigurare deschise spre rezolvarea amiabilă a problemelor?
M.R: Vom direcționa solicitările către membrii noștri și apoi vom comunica răspunsul lor către cei care sună. Sau chiar vom facilita o comunicare directă între firma de asigurare și clientul nemulțumit. Am discutat cu firmele, iar membrii din consiliul director au salutat ideea. Va fi și o decizie în adunarea generală. Ei sunt deschiși la această propunere în contextul în care este, de fapt, un prim pas către autoreglementare. Ușor, ușor, începem să rezolvăm lucrurile fără a mai fi nevoie de o intervenție legislativă sau orice altă formă de reglementare. Chiar și în situația în care ar exista companii care să nu dorească să rezolve amiabil problemele sesizate, BAAR poate reclama la ASF și poate cere chiar sancționarea acelor companii. În țările din Europa se merge mult pe autoreglementare și acolo cel mult 1% din reclamații ajung în instanțe. La noi, procentul nu este cunoscut, dar cu siguranță este cu mult mai mare.
Capital: Veți lua locul ASF din acest punct de vedere?
M.R: Nu asta intenționăm. ASF rămâne autoritatea de supraveghere. Clienții pot transmite reclamațiile acolo, oricând doresc. Vrem, însă, o simplificare a procesului și dacă putem să ne implicăm mai rapid în rezolvarea lor o vom face. Aici sunt multe alte tipuri de informații, oricum. Atunci când noul CEDAM va fi gata, de la noi vor putea lua multe alte informații. Vom explica ce înseamnă bonus malus, ce înseamnă risc ridicat, vrem chiar să oferim toate informațiile istorice despre mașina vizată.
Capital: Veți prelua baza de date CEDAM. Îi veți aduce funcțiuni noi? Ce se schimbă?
M.R: Am putea, de exemplu, să creăm o interfață prin care asigurătorii să poată accesa baza de date atunci când subscriu un risc. De exemplu a fost o mașină descarcerată, a fost o mașină daună totală, ei pot vedea această informație. Astfel de informații vor fi puse la dispoziție. Ce ne dorim este o curățare a informațiilor. Problema majoră este că nici datele de la Poliție (DRPCIV) nu sunt atât de exacte. Dar și acolo s-au făcut pași importanți înainte, astfel că datele din prezent sunt mai bune. Vom avea probleme cu datele istorice, însă. Cu datele care vizează mașini de 10-15 ani. Noi ne-am pus ca obiectiv să lucrăm cu DRPCIV și cu RAR. Știm că la RAR sunt date exacte din punct de vedere tehnic. Va trebui doar să aducem de la DRPCIV restul informațiilor. Când ai datele curate te joci cu ele cum vrei. Acum există inclusiv probleme de transmitere din partea membrilor. Dar cred că cea mai mare hibă a CEDAM este că nu este suficient de flexibil. Au fost situații când am identificat serii de șasiu de Dacia Logan pe camioane, de exemplu. Asta nu înseamnă că CEDAM e manipulabil, ci că cel care o face comite o infracțiune. Vrem un CEDAM care va avea date și despre CASCO, și despre RCA. Un CEDAM cu o bază de date integrată.
Acest articol a fost publicat în numărul 16 al revistei Capital, disponibil la chioşcuri în săptămâna 23-29 aprilie 2018