El a precizat că analiza pe care Consiliul o derulează pe piaţa medicamentelor va fi finalizată săptămâna viitoare, scrie Agerpres.
'Ce am văzut noi în cadrul acestei analize este că în continuare se prescriu surprinzător de mult medicamentele mai scumpe, aşa-numite medicamente inovative, şi nu variantele lor mai ieftine, care sunt medicamentele generice. În general, eforturile suplimentare le suportă pacientul, deci cine pierde din acest lucru este mai degrabă pacientul. Pentru că medicii prescriu, iar pacienţii îi ascultă pe medici, ceea este firesc. Iar medicii prescriu influenţaţi în parte şi de sumele mari pe care le au la dispoziţie firmele farmaceutice pentru promovarea medicamentelor. Lanţul ar fi: preţuri mai mari aprobate de stat pentru acelaşi medicament, ceea ce face să existe mai mulţi bani la dispoziţia anumitor companii care pot folosi aceste fonduri suplimentare ca să stimuleze medicii să prescrie respectivele medicamente', a spus Chiriţoiu.
Potrivit acestuia, se ajunge la situaţia în care pacienţii plătesc mai mult decât ar trebui. 'Astfel, există companii care pierd, pentru că plătesc un claw-back, o reducere mai mare decât ar trebui, şi pierd pacienţii care plătesc mai mulţi bani din buzunar decât ar trebui', a completat oficialul Concurenţei.
Chiriţoiu a arătat că va discuta toate aceste aspecte cu autorităţile din sectorul sanitar, atunci când analiza pieţei va fi finalizată. 'Concluziile vor fi puse în dezbatere publică, vom avea o lună să primim reacţii din partea celor interesaţi. Apoi, când toate acestea vor fi definitivate, le vom discuta cu factorii de decizie, care sunt Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentelor', a susţinut el.
Întrebat dacă medicii sunt plătiţi de companiile farmaceutice pentru a prescrie un anumit medicament, Chiriţoiu a răspuns: 'Sunt bugete substanţiale de marketing pentru promovarea medicamentelor. Formele sunt diverse, forme legale, cel puţin. Sunt cele care vizează activităţi ştiinţifice, participarea la congrese, prezentarea de studii şi aşa mai departe'.
Consiliul Concurenţei a prezentat, luni, raportul anual pentru 2015. Instituţia a sancţionat, anul trecut, 202 entităţi, de 3,8 ori mai mult decât în anul precedent, iar valoarea totală a amenzilor impuse a depăşit 239,6 milioane de lei (53,9 milioane de euro), se arată în raport.
'Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat, astfel, o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 1,3 ori mai mare decât în anul 2014, 2,76 ori mai mare decât în 2013 şi de 7,93 ori mai mare decât în 2012). Din punct de vedere al tipului de încălcare a legislaţiei, 69,19% din totalul sancţiunilor aplicate a fost pentru un caz cu obiect multiplu (înţelegeri verticale şi o înţelegere orizontală), 9,49% pentru trei înţelegeri orizontale, 6,27% pentru 15 înţelegeri verticale, 1,24% pentru un caz de abuz, 13,8% pentru un caz de nerespectare a condiţiilor impuse printr-o decizie anterioară a Consiliului Concurenţei şi sub 0,01% pentru nefurnizare de informaţii', subliniază documentul.
Potrivit acestuia, în 2015, autoritatea de concurenţă a finalizat 21 de investigaţii privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă.
'Cea mai mare parte a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă finalizate în 2015 a fost reprezentată de înţelegerile anticoncurenţiale verticale. Patru din totalul investigaţiilor finalizate în 2015 au vizat atât încălcarea legislaţiei naţionale, cât şi pe cea a legislaţiei comunitare. Durata medie a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă finalizate în 2015 a fost de 4,98 ani, în timp ce mediana duratei a fost de 4,87 ani', informează CC.
