Suma totală a titlurilor de stat cumpărate din banii populaţie se ridică la 96,2 miliarde de lei. ”Dacă ne uităm la cum au evoluat expunerile băncilor faţă de stat ca procent din total active vedem o creştere spectaculoasă în ultimii ani de la 3% – 4% din bilanţ la 20% din bilanţ, cea mai mare pondere din Europa. Din punctul meu de vedere este cea mai mare constrângere în acest moment pentru creşterea datoriei publice. (…) Ne putem întreba, în ultima instanţă, de unde sunt fondurile pe care băncile le mobilizează pentru a finanţa bugetul. Cred că răspunsul este legat de cine face economisire în economie”, a spus Ionuţ Dumitru în cadrul colocviului ”Stabilitatea financiară – repere conceptuale şi teme de actualitate”, organizat la Banca Naţională a României. Potrivit acestuia, sectorul care are un excedent, o capacitate netă de finanţare, este sectorul gospodăriilor populaţiei, în timp ce celelalte două sectoare, administraţia publică şi companiile au deficite. ”Ceea ce înseamnă, practic, că populaţia este finanţatorul ultim al bugetului, în contextul în care băncile locale, care sunt finanţatorul direct, nu lucrează cu bani proprii ci cu depozitele clienţilor”, a explicat Ionuţ Dumitru, citat de Agerpres.

El a precizat că, în urma unei analize referitoare la deţinerile populaţiei în instituţiile financiare din România, a rezultat că populaţia este contributoare cu depozite bancare de aproape 130 de miliarde de lei, în sectorul asigurărilor de viaţă sunt rezerve tehnice de 5,9 miliarde de lei, în sectorul de fonduri de pensii populaţia are 14,8 miliarde de lei, în administrarea activelor – 15 miliarde de lei şi deţineri directe de titluri de stat de 3,2 miliarde de lei. Astfel, prin intermediul instituţiilor financiare, în special bănci, şi în funcţie de expunerea acestora pe titluri de stat, se ajunge la deţineri de titluri de stat, indirect, de către populaţie de 93 de miliarde de lei la care se adaugă cele 3,2 miliarde de lei deţineri directe. ”Aş spune că populaţia este finanţatorul principal indirect al datoriei publice”, a explicat Dumitru, potrivit aceleiași surse.

În acest context, el susţine că o creştere a datoriei publice, care a ajuns la 40% din PIB, de la 12 – 13% din PIB înainte de criză este limitată de capacitatea redusă a sistemului financiar din România de a absorbi această datorie, având în vedere că, deja, expunerea băncilor pe titluri de stat este cea mai mare din Europa şi a ajuns să aibă o importanţă sistemică pentru stabilitatea financiară din România.

”Orice creştere a datoriei publice de acum înainte este limitată de această realitate a capacităţii de absorbţie destul de redusă a pieţei financiare locale în condiţiile în care expunerile sunt deja mari şi sunt de natură sistemică. Dacă ne uităm pe datoria publică locală, vedem că suntem pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte expunerea băncilor, într-un context în care alte instituţii financiare în România au un stadiu incipient de dezvoltare şi nu au dimensiunea critică necesară pentru a absorbi sume foarte mari de titluri de stat”, a explicat preşedintele Consiliului Fiscal, citat de Agerpres.

Dumitru a menţionat că, în acest context, datoria publică este acolo unde ar trebui să fie, la 40% fin PIB, iar o creştere peste acest nivel ar deveni critică pentru că nu are cine să absoarbă această datorie. În plus, el a atras atenţia că trebuie să avem în vedere că dobânzile sunt la minime istorice peste tot în lume, însă pe măsură ce acestea vor creşte, vor creşte şi costurile României cu datoria publică. Preşedintele Consiliului Fiscal a precizat că nivelul prevăzut în tratatul de la Maatricht (care stabileşte criteriile nominale de aderare la zona euro), de 60% din PIB pentru datoria publică, nu reprezintă un reper pentru România, iar dacă se ajunge acolo, România ar avea mari probleme.