Zoran Milanović, lider cunoscut pentru pozițiile sale critice față de Uniunea Europeană și NATO, și-a asigurat un nou mandat prezidențial în Croația. Victoria sa categorică în turul doi al alegerilor reprezintă o înfrângere semnificativă pentru partidul de guvernământ și un semnal clar din partea alegătorilor.
Cu un stil combativ și o retorică incisivă, Milanović promite să continue să influențeze peisajul politic din Croația, într-un context marcat de tensiuni economice, politice și sociale.
Rezultate covârșitoare pentru Zoran Milanović în al doilea tur
Președintele croat Zoran Milanović, susținut de opoziție, a obținut o victorie zdrobitoare în turul doi al alegerilor prezidențiale.
El a câștigat peste 74% din voturi, conform datelor oficiale furnizate de autoritățile electorale croate.
Contracandidatul său, Dragan Primorac, susținut de partidul de guvernământ, a înregistrat un scor de aproximativ 26%, după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.
Această victorie oferă lui Milanović un nou mandat de cinci ani și un sprijin popular semnificativ.
Un mandat marcat de critici la adresa UE și NATO
Zoran Milanović s-a remarcat prin pozițiile sale critice față de Uniunea Europeană și NATO, mai ales în contextul sprijinului militar acordat Ucrainei. În discursurile sale, el a denunțat abordările pe care le consideră „nedemocratice” ale UE, acuzând structura instituțională de lipsă de transparență.
„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc şi să lucrez. Voi lucra pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de preşedinte al unei naţiuni mici”, a afirmat Milanović.
El a adăugat că va lucra pentru schimbarea acestor structuri, în limitele funcției de președinte al unei națiuni mici.
Un mesaj ferm pentru guvernul conservator
În primul său discurs după victorie, Milanović a transmis un mesaj direct către guvernul condus de Andrej Plenković. „Le cer (celor din guvern) să audă”, a spus el.
„Asta este ceea ce cetăţenii au vrut să spună. Acesta nu este doar un sprijin pentru mine”.
Milanović, cunoscut pentru stilul său combativ, a pregătit astfel terenul pentru confruntări politice constante cu premierul conservator Plenković, cu care a avut deja multiple dispute în primul său mandat.
Contextul electoral și implicațiile politice
Primul tur al alegerilor, desfășurat pe 29 decembrie, l-a văzut pe Milanović câștigând detașat în fața celor șase contracandidați. Totuși, nu a reușit să depășească pragul de 50% necesar, lipsindu-i doar 5.000 de voturi.
Dragan Primorac, contracandidatul său principal, a rămas la mare distanță cu doar 19% din sufragii.
În al doilea tur, Milanović și-a consolidat poziția printr-o campanie centrată pe criticile aduse guvernării actuale, în timp ce țara se confruntă cu inflație galopantă, scandaluri de corupție și deficit de forță de muncă.
Funcția prezidențială și impactul asupra NATO
Deși funcția prezidențială are un caracter predominant ceremonial, Milanović a demonstrat că poate avea un impact considerabil. El a blocat anul trecut trimiterea unor ofițeri croați în Germania pentru o misiune NATO legată de Ucraina.
De asemenea, a declarat că nu va aproba niciodată trimiterea de trupe croate în Ucraina, subliniind rolul său de garant al independenței naționale. Totuși, guvernul condus de Plenković a respins orice acuzație legată de astfel de intenții.
Dragan Primorac și trecutul său politic
Dragan Primorac, medic legist și fost ministru al științei și educației, a mai candidat fără succes la președinție în 2009.
De atunci, s-a concentrat pe cariera academică, susținând cursuri la universități din Statele Unite, China și Croația.
În ciuda experienței sale politice și profesionale, scorul său slab reflectă dificultatea de a concura cu Milanović, cel mai popular politician din Croația.
