Președintele executiv al Fundaţiei Patrimoniu din cadrul Academiei Române, Alexandru Bogdan, a fost condamnat în ziua de vineri la trei ani de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
Președintele executiv al Fundaţiei Patrimoniu, condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu
Decizia a fost luată de către Tribunalul București, după ce Alexandru Bogdan a fost acuzat de DNA că a creat în dauna Academiei Române un prejudiciu de peste de 3,75 milioane de euro.
Iniţial, Alexandru Bogdan a fost trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ori autorităţii, de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, însă judecătorii de la tribunal i-au schimbat încadrarea în abuz în serviciu şi l-au condamnat cu suspendare.
Decizia luată de judecători
Totuși, judecătorii au decis că actul material privind contractul de arendă nr.491 din 21.08.2007 cu SC GRIVCO SA, companie deţinută de familia lui Dan Voiculescu, nu îndeplineşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu.
În schimb, instanţa a dispus ca Alexandru Bogdan să plătească Fundaţiei Patrimoniu suma de 196.613 lei, reprezentând despăgubiri civile, el având de achitat şi cheltuieli judiciare de 18.000 lei.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel
Academicianul Alexandru Bogdan a fost trimis în judecată de DNA în anul 2016, fiind acuzat că a produs Academiei un prejudiciu de 3,75 milioane euro, prin încheierea nelegală a unor contracte de arendare şi concesionare a unor terenuri cu diverse firme.
„Inculpatul Alexandru Bogdan, în calitate de preşedinte executiv al Fundaţiei Patrimoniu, cu încălcarea prevederilor legale şi a celor prevăzute în statutul organizaţiei, şi-a exercitat atribuţiile de administrare şi gestionare a bunurilor imobile (în principal terenuri agricole şi silvice) ce aparţin Academiei Române, în scopul de a-i favoriza pe colaboratorii entităţii pe care o conducea, care şi-au asigurat astfel foloase necuvenite, constând, în esenţă, în neplata unor obligaţii contractuale. Concret, în perioada 2007-2009, cu ocazia administrării patrimoniului silvic şi funciar al Academiei Române, între Fundaţia Patrimoniu şi mai multe societăţi comerciale au fost încheiate contracte şi acte adiţionale privind arendarea şi concesiunea de terenuri ce aparţineau instituţiei respective”, spun procurorii.
Mai precis, în perioada 2006-2010, cu ocazia administrării patrimoniului silvic şi funciar al Academiei Române, între Fundaţia Patrimoniu şi mai multe societăţi comerciale au fost încheiate peste 20 de contracte şi acte adiţionale privind arendarea şi concesiunea de terenuri, asistenţă juridică, consultanţă, prestări servicii, care printre altele conţineau prevederi ce contravin atât Legii arendării nr. 16/1994, cât şi Regulamentului din 10 martie 2006.
Aceste contracte ar fi fost încheiate fără a exista aprobarea Consiliului Director
De asemenea, aceste contracte ar fi fost încheiate fără a exista aprobarea Consiliului Director, conţineau clauze nefavorabile Academiei Române, nu aveau prevăzută durata contractului şi nu aveau calculată valoarea arendelor.
„Spre exemplu, pentru perioada 2007-2009 la o suprafaţă de teren de 1.484,31 hectare şi pentru perioada 2008-2009 la suprafaţa de 641,51 hectare, Fundaţia Patrimoniu nu a calculat valoarea arendei şi nici nu a comunicat arendaşului (societate comercială) obligaţia de plată. De asemenea, fără a exista aprobarea Consiliului Director, Fundaţia Patrimoniu a fost de acord şi a acceptat plata anumitor sume, considerate drept avans arendă, sume care nu au fost recalculate şi regularizate conform prevederilor din Actele adiţionale şi în raport cu arenda datorată”, a transmis DNA.
Procurorii apreciază că exercitarea autorităţii de către Alexandru Bogdan s-a făcut cu rea-credinţă şi cu intenţia directă de favorizare a partenerilor, ceea ce a avut ca rezultat păgubirea Academiei Române. Aceste aspecte reies, conform DNA, din „caracterul vădit păgubitor al clauzelor contractuale şi lipsa oricăror prevederi care să protejeze efectiv şi în concret interesele ale Academiei Române”.
Sursă foto: Dreamstime