Joi, 23 martie, preşedintele finlandez a semnat legislaţia ce fusese deja adoptată de către Parlamentul de la Helsinki, cu privire la aderarea ţării nordice la Alianţa Nord-Atlantică. Pentru Suedia însă, situaţia rămâne în continuare destul de complicată.
Finlanda este cu un pas mai aproape de a deveni oficial ţară membră a NATO.
Preşedintele Finlandei a promulgat legea. Ţara sa poate deveni parte a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord
Joi, 23 martie, preşedintele Sauli Niinisto a promulgat legea care prevede aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică.
În cadrul unei ceremonii ce a avut loc la Helsinki, preşedintele Finlandei a semnat legislaţia prin care ţara sa devine parte a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.
Legislaţia ce încorporează prevederile tratatului fondator al NATO fusese deja adoptată de Parlamentul finlandez pe data de 1 martie.
Anterior, tot joi, Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul Turciei a aprobat proiectul de lege care ratifică aderarea Finlandei la NATO.
După avizul pozitiv acordat de această comisie a Parlamentului de la Ankara, următorul pas pentru proiectul de ratificare a candidaturii Finlandei la NATO este adoptarea în plen de către Parlamentul turc.
Acest lucru ar trebui să se întâmple la mijlocul lunii aprilie, înainte de încheierea actualei sesiuni parlamentare, arată informaţiile din acest moment.
Turcia şi Ungaria amână aderarea Suediei la NATO
Săptămâna trecută, preşedintele Finlandei, Sauli Niinisto, a efectuat o vizită oficială la Ankara. Cu această ocazie, omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, a promis că Parlamentul turc va ratifica aderarea Finlandei la NATO.
Totuşi, veştile nu sunt la fel de bune şi în cazul Suediei. Liderul de la Ankara continuă să reproşeze ţării nordice că nu a mers suficient de departe în pedepsirea persoanelor pe care Turcia le consideră terorişti. Aşadar, preşedintele Erdogan a amânat ratificarea aderării Suediei la NATO.
În prezent, Ungaria este singura altă ţară care mai amână demersurile formale privind aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, cu toate că partidul de guvernământ de la Budapesta transmite că susţine cele două candidaturi.
Joi, 23 martie, premierul Suediei, Ulf Kristersson, anunţa că va cere explicaţii Ungariei cu privire la motivele pentru care Parlamentul ungar a ales să aprobe aderarea la NATO a Finlandei înaintea Suediei.
„Voi întreba de ce despart Suedia şi Finlanda. Există semnale pe care nu le-am primit anterior”, a spus şeful Guvernului de la Stockholm.
Parlamentul de la Budapesta a stabilit o dată a ratificării aderării Finlandei, pentru luni, dar nu şi a ratificării aderării Suediei, care urmează să aibă loc „mai târziu”.