Au si trecut patru luni de la inscaunarea actualului presedinte al FPS. Ridicarea in rang a coincis, deloc intamplator, cu trezirea la reforma a lui Radu Vasile. Ca si societatea romaneasca, FPS a fost si el scuturat de noua orientare.Ce-i drept, epoca Radu Sarbu a fost pigmentata cu cateva privatizari rezonante: RomTelecom, BRD, Petromidia, Romaero. Tavalugul lichidarilor a trecut deja peste 34 de societati cu pierderi mari si sanse nule de reabilitare. Motiv de mandrie pentru presedintele FPS,
Au si trecut patru luni de la inscaunarea actualului presedinte al FPS. Ridicarea in rang a coincis, deloc intamplator, cu trezirea la reforma a lui Radu Vasile. Ca si societatea romaneasca, FPS a fost si el scuturat de noua orientare.
Ce-i drept, epoca Radu Sarbu a fost pigmentata cu cateva privatizari rezonante: RomTelecom, BRD, Petromidia, Romaero. Tavalugul lichidarilor a trecut deja peste 34 de societati cu pierderi mari si sanse nule de reabilitare. Motiv de mandrie pentru presedintele FPS, care declara recent ca reducerea pierderilor din economie a depasit 15%.
Daca ne intoarcem insa la originile mandatului lui Sarbu, entuziasmul ne scade brusc. „Vom scoate noua lege a privatizarii pana la 17 decembrie 1998. Va fi legea anului.”, declara acesta prin noiembrie. E deja februarie, dar revolutionara lege este inca la ora suspansului. Expectativa este maxima in randul investitorilor romani, carora li se promit facilitati importante. Sta sub semnul incertitudinii si soarta fostelor IAS, care zac, cu tot cu terenuri, in asteptarea clarificarii legislatiei. Mai mult, Radu Sarbu a anuntat ca va fi o noua lege, nu o modificare a celei vechi. O noua lege inseamna schimbari fundamentale, astfel incat ne putem astepta la surprize de proportii.
Tot in noiembrie, presedintele FPS anunta importante restructurari la nivelul directorilor de filiale FPS, programate a se definitiva la sfarsitul lui 1998. Furtunoasa destituire
a directorului FPS Constanta a continuat cu o calma retrogradare a celor din Buzau, Salaj si Dolj. Pe criterii de competenta, desigur.
In restul filialelor, se pun inca la cale restructurari. Oricum, treaba e berechet. Pe 26 ianuarie, Radu Sarbu declara: „Directiile judetene ale FPS vor oferta intregul portofoliu de societati comerciale mici si mijlocii, astfel incat, pana la sfarsitul lui 1999, acestea vor fi privatizate” (!). Aceasta declaratie merita analizata.
Asadar, ordinul e clar: anul acesta, lichidam filialele. Pentru secolul urmator ne mai raman cateva intreprinderi mari de privatizat. Dar ce parere au ele, filialele ?
Aurel Mangra, director al FPS filiala Bihor, spune ca in 1999 va oferta 86,9% din portofoliu. 86,9% e departe de a fi sinonim cu 100%, cum solicita Radu Sarbu.
Situatia este si mai comica la Constanta. La aproape trei luni de la destituirea directorului de filiala, aici continua provizoratul. Capul este Gheorghe Uzum (sef de serviciu si, deocamdata, director interimar), iar creierul este Ionut Tarsoaga (consilier juridic). Cei doi s-au pus de acord si ne-au dezvaluit ca, din 157 societati ramase la filiala, vor fi ofertate 65, poate 75. Adica intre 41,4 si 47,7 %. Sa nu fi apucat Radu Sarbu sa le comunice un amanunt pe care presa il mediatizase de o saptamana ?
Trecand peste neconcordantele din teritoriu, sa vedem in ce masura va putea fi pusa in practica aceasta masura. Un prim semn de intrebare il pune chiar urmasul lui Sarbu la filiala FPS Cluj, Sorin Nas.
La finalul anului trecut, Guvernul a emis hotararea privind reevaluarea cladirilor, constructiilor speciale si a terenurilor. Sorin Nas estimeaza efectul acestui act normativ: „In noile conditii, valoarea contabila a terenurilor se va multiplica cu 7, iar cea a cladirilor cu 9. Acest lucru va ingreuna privatizarea, deoarece nu se vindeau societatile nici la vechile valori, dar acum! Masura a fost luata pentru marirea impozitelor. Dar in loc sa le mareasca pe acestea din urma, au marit baza de impozitare. Acum, nici nu intra bani la buget cateva luni, cat vor dura reevaluarile respective, si, in plus, ne-au blocat pe noi cu privatizarea. Noua lege a privatizarii va lamuri, sper, situatia. Se va porni de la valoarea contabila, dar se va vinde la pretul pietei. Deci nu se va stabili un pret minim”.
Referitor la aceeasi hotarare, Gheorghe Uzum de la FPS Constanta este si mai transant: „Nici nu mai stim, practic, ce sa facem. Suntem blocati”. Totusi, colegul sau, Ionut Tarsoaga, nuanteaza: „Vor fi probleme cu vanzarea activelor, pentru ca legea prevede ca pretul sa nu fie scazut sub valoarea contabila. O cladire reevaluata, al carei pret va fi inmultit cu 9, va crea un soc. Dar la vanzarea de actiuni se poate scadea oricat, pentru ca aici vorbim de valoarea de piata, nu de cea contabila. Va fi doar o problema de mentalitate. Una e sa vezi preturi de pornire exprimate in miliarde si alta e sa le vezi exprimate in zeci de miliarde. Prima impresie va descuraja un timp posibilii cumparatori”.
Blocajul este o notiune potrivita si pentru situatia fostelor IAS la care FPS este actionar majoritar. S-a creat un veritabil cerc vicios. Radu Sarbu declara pe 14 ianuarie: „Prioritatea numarul unu a FPS in primul trimestru va fi privatizarea in agricultura. Vom indeplini obligatiile de privatizare a peste 90% din societatile agricole, pentru ca anularea acordului de imprumut ASAL cu Banca Mondiala ar fi o catastrofa pentru Romania”. 90% este fara indoiala o prognoza optimista. Privatizarea fostelor IAS nu va fi posibila pana cand nu se va finaliza procesul de restituire catre fostii proprietari a terenurilor agricole. Doar astfel se va sti ce terenuri pot fi concesionate sau arendate. In virtutea carei legi?
Nimeni nu stie inca. Radu Sarbu vorbeste deja despre „viitoarea Agentie de Administrare a Terenurilor Agricole”, din viitoarea Lege a privatizarii. Ioan Muresan, ministrul agriculturii, a propus si el infiintarea Agentiei Domeniilor Statului, existenta deja intr-un proiect de lege propriu. Una peste alta, e arhicunoscuta Agentia Fermelor Agricole, propusa de Trita Fanita de un an de zile. Trei proiecte de lege concurente, trei puncte de vedere divergente. Reusita oricaruia dintre cei trei ar determina grave deziluzii pentru cei scosi din cursa. Inclusiv contestatiile si protestele de rigoare.
Deocamdata, filialele se marginesc la a vinde active apartinand IAS-urilor, ne spune Constantin Maiereanu, directorul FPS Suceava. Firesc, nu sunt incluse aici terenurile si nici active esentiale pentru desfasurarea activitatii curente. Daca insa luam in calcul obligatia de reevaluare (deci de marire a valorii) a activelor si o corelam cu imposibilitatea legala de a scadea pretul sub valoarea contabila, avem imaginea estimata a privatizarii IAS.
Ca si pana acum, metoda predilecta de privatizare a IMM va ramane licitatia cu strigare. Din declaratiile directorilor de filiala, proportia acestei metode este covarsitoare si va ramane regula. Ici-colo, cate o negociere directa va intrerupe „monotonia”.
Deocamdata, Radu Sarbu are de luptat inclusiv pe taram politic. Tot mai multe voci, chiar si din propriul partid, ii cer capul. Este acuzat de privatizari discutabile, dar si de neconsultarea unor filiale PNTCD in luarea unor decizii. Foarte curand vom afla cat de tare pe pozitie este actualul presedinte al Fondului Proprietatii de Stat.
Irinel Tibirna