Din 1992, de cand a luat fiinta Fondul Proprietatii de Stat, si pana in prezent, doar un sfert din capitalul social preluat de Fond a fost transferat in proprietatea privata. Au fost vandute aproape 200 de societati comerciale mari (cu capital social de peste 18 miliarde lei), peste 1.100 societati comerciale mijlocii (cu capitalul social cuprins intre 2,5 miliarde lei si 18 miliarde lei) si 3.914 intreprinderi mici. In 1998, au fost privatizate 1.650 societati comerciale, iar veniturile rezulta
Din 1992, de cand a luat fiinta Fondul Proprietatii de Stat, si pana in prezent, doar un sfert din capitalul social preluat de Fond a fost transferat in proprietatea privata. Au fost vandute aproape 200 de societati comerciale mari (cu capital social de peste 18 miliarde lei), peste 1.100 societati comerciale mijlocii (cu capitalul social cuprins intre 2,5 miliarde lei si 18 miliarde lei) si 3.914 intreprinderi mici. In 1998, au fost privatizate 1.650 societati comerciale, iar veniturile rezultate au totalizat peste 7.000 miliarde lei, potrivit unei situatii prezentate de Radu Sarbu, presedintele Fondului Proprietatii de Stat.
In acest an, cuvantul „privatizare” a fost des vehiculat in discutiile pe marginea bugetului de stat. De banii rezultati din acest proces depind programele de restructurare aprobate de guvern, s-a spus. Infuzia de capital solicitata de Bancorex – aproape 5.000 miliarde lei – avea ca pilon de sustinere tot privatizarea. Si tot ea este invocata ca sursa in sprijinul echilibrarii balantei de plati a Romaniei. Din privatizare, Radu Sarbu, presedintele FPS, spera sa incaseze in acest an aproape 9.000 miliarde lei, anticipand ca va semna 2.000 de contracte de vanzare-cumparare. Aceasta ar presupune vanzarea in medie, pe zi, a unui numar de sapte societati comerciale. El are in vedere, de asemenea, schimbarea cadrului legislativ in care se desfasoara privatizarea, pentru a facilita accesul investitorilor in intreprinderile romanesti, considerand firesti modificarile legislative in domeniu. Calculele presedintelui Fondului Proprietatii de Stat nu pot constitui insa baza de negocieri cu expertii Fondului Monetar International, de rezultatul carora depinde incheierea unui nou Acord si eliberarea de imprumuturi de care Romania are nevoie nu numai pentru imaginea externa, ci si pentru acoperirea cheltuielilor curente din balanta de plati. Astfel, doar o treime (3.560 miliarde lei) din previziunile sefului FPS figureaza in proiectul de buget pe 1999.
Autoritatile Bancii Nationale avertizeaza ca, pentru anul 1999, investitiile straine directe sunt esentiale ca sursa de capital care nu genereaza inflatie. Companiile straine sunt insa din ce in ce mai nemultumite de atitudinea autoritatilor romane fata de sectorul privat. Vesnica schimbare a legislatiei, orele pierdute degeaba pentru functionari ai Fondului Proprietatii de Stat care uita sa apara la intalniri, informatiile eronate furnizate de aceeasi institutie si lipsa de perspectiva, in general, au produs primele efecte in 1998. A fost anul celor mai scazute investitii straine din istoria recenta a Romaniei: 150 milioane dolari.
In total, in interval de noua ani au fost investiti 4,63 miliarde dolari.
Daca ar fi sa judecam dupa entuziasmul afisat de autoritati in urma cu un an, intrebarea legitima ar fi: unde s-au dus toti investitorii care asteptau nerabdatori sa patrunda in Romania? Raspunsul este destul de simplu: in tarile vecine. Ungaria a „aspirat”, in numai sase luni din 1998, cinci miliarde dolari, Cehia, 1,56 miliarde. In 1998, in Polonia au intrat investitii straine directe in valoare de noua miliarde dolari. Chiar Rusia, care a traversat o criza financiara majora, a beneficiat de trei miliarde dolari.
Aceasta este conjunctura cu care va trebui sa lupte Fondul Proprietatii de Stat si autoritatile romane in 1999. O oferta coplesitoare din punct de vedere cantitativ va ramane fara cumparatori. Din diverse motive: preturi prea mari, pretentii prea mari sau, pur si simplu, lipsa de atractivitate si de perspective.
Ceea ce nu inseamna ca nu vor intra bani in tara. O parte din societatile scoase la vanzare isi va gasi cumparatori. Investitorii vor fi insa in postura de a dicta conditiile, iar negocierile nu vor fi tocmai usoare. Este probabil ca vor obtine toate facilitatile pe care le vor cere, ceea ce va scadea semnificativ valoarea capitalului subscris efectiv. Cu toate acestea, prognozele arata ca, in 1999, investitorii straini vor aduce la FPS cel putin 500 milioane dolari.
Prognozele sunt mai mult decat pesimiste la capitolul piata de capital. 1997 a fost anul in care cumparatorii de actiuni au contribuit cu aproape 400 milioane dolari la rezerva valutara. Anul trecut, investitiile de portofoliu s-au redus de 18 ori in primul trimestru, fata de aceeasi perioada a anului trecut. Pentru a completa peisajul, in al doilea trimestru din 1998 scaderea a fost de 90,4%, in comparatie cu ultimele luni din 1998. Cea mai optimista prognoza indica o mentinere a investitiilor de portofoliu la nivelul celor din 1998, adica aproximativ 60 milioane dolari pentru intregul an.
Se adauga la acestea sumele constituite din achizitii, fuziuni si investitii, altele decat cele din vanzari ale companiilor de stat. Acestea ridica un important semn de intrebare, pentru ca semnalele sunt negative. Companiile mari prezente deja in Romania transmit in strainatate mesajul ca aceasta tara nu ofera deloc un mediu prielnic investitiilor. Astfel ca, si in 1999, vecinii vor lua crema. La noi, vor avea cautare industria alimentara, care are sanse de redresare in acest an, si serviciile, sector care este inca in dezvoltare. Despre productie nimeni nu indrazneste sa pomeneasca ceva. Putini vor fi cei care vor avea curaj sa deschida vreo fabrica fara a avea macar o singura facilitate, fara o infrastructura adecvata si fara a sti ce vor schimba a doua zi autoritatile.
In total, investitiile straine ar putea atinge, intr-o varianta pesimista, cifra de 600 milioane dolari, iar, daca scenariul optimist se advereste, vor fi 800 milioane dolari.
FPS a anuntat ca va continua si procesul de reducere a pierderilor din economie, simultan cu vinzarea societatilor din portofoliu. Pierderile societatilor la care statul are actiuni totalizeaza 7.500 miliarde lei. Sarbu a declarat ca lichidarile incepute in decembrie anul trecut si continuate in luna ianuarie au condus la eliminarea unui volum de pierderi cifrat la aproape 1.800 miliarde lei.