Preşedintele Greciei, Ekaterini Sakellaropoulou, a aprobat sâmbătă cererea premierului Kyriakos Mitsotakis de a dizolva parlamentul şi de a organiza alegeri la 21 mai, în timp ce ţara se pregăteşte pentru un scrutin care nu se aşteaptă să dea un câştigător absolut.
Grecii vor avea alegeri în luna mai
Kyriakos Mitsotakis anunţase data alegerilor în cadrul unei reuniuni a cabinetului său la sfârşitul lunii martie, cu câteva luni înainte de încheierea oficială a mandatului său, în iulie. Sâmbătă, el i-a comunicat preşedintei Katerina Sakellaropoulou că Parlamentul va fi dizolvat la 23 aprilie.
„Sper că vom avea o perioadă preelectorală calmă şi fructuoasă pentru binele ţării”, i-a spus Sakellaropoulou premierului conservator, lansând o perioada de patru săptămâni de campanie politică, scrie Agerpres.
Dacă partidele nu vor forma un guvern de coaliție, cel de-al doilea vot va avea loc la începutul lunii iulie
Alegerile vor avea loc în cadrul unui sistem de vot proporţional, iar sondajele de opinie arată că nici partidul Noua Democraţie al lui Mitsotakis, nici principalul partid de opoziţie, Syriza, de stânga, nu au şanse să obţină voturile necesare pentru o majoritate parlamentară absolută.
Premierul Mitsotakis a afirmat că speră într-o participare deplină la alegeri.
În cazul în care partidele alese nu pot forma un guvern de coaliție, un al doilea vot va avea loc la începutul lunii iulie, notează Reuters.
Recent, şi în România s-a pus problema unor alegeri anticipate
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a dezvăluit că a discutat în cerc restrâns cu partenerii de coaliţie despre acest lucru.
Se pare că subiectul dezbătut în acel dialog nu mai este fezabil pentru că nu se ajunge la un consens în privința alegerilor anticipate.
”A fost o discuţie într-un cerc restrâns între preşedinţii partidelor din coaliţie. Fiecare a discutat apoi în partid. Într-adevăr, eu am propus această soluţie.
Nu mai este fezabilă soluţia, fiindcă nu există o înţelegere, un consens şi aici sunt câţiva actori fără de care nu se poate ajunge la anticipate. În primul rând majoritatea şi apoi preşedintele republicii”, a declarat Kelemen Hunor.
Kelemen Hunor afirmă că președintele Klaus Iohannis nu a dorit alegerile anticipate. ”Eu nu am vorbit cu preşedintele, dar de la liberali am înţeles că nu”, a spus Hunor.
Preşedintele UDMR a mai precizat că unii liberali și-au dorit alegerile anticipate, alții nu. Acesta a argumentat de ce ar fi bine să aibă loc aceste alegeri.
”Mulţi dintre ei mi-au zis că da. Am avut această discuţie şi formală şi informală şi mulţi au zis că da, dar au ajuns la concluzia că nu. De ce am spus eu că ar fi bine să facem alegerile anticipate? Am avut câteva argumente. În primul rând, anul 2024 va fi un an al stagnării. Nu va fi un an al instabilităţii politice că nu poţi să spui că dacă ai alegeri e instabilitate, dar este stagnare, categoric.
Dacă alegerile sunt în iunie, asta înseamnă că imediat după sărbătorile de iarnă toată lumea intră în pregătirea listelor campaniilor electorale şi se termină undeva spre 14-15 decembrie cu al doilea tur la prezidenţiale. Asta înseamnă că tot anul 2024 este un an pierdut, fiindcă administraţia centrală şi o parte din administraţia locală, aşteaptă să vadă cine va câştiga alegerile şi care va fi direcţia”, a mai afirmat Kelemen Hunor.