După ce a ajuns la sediul Guvernului, preşedintele Iohannis a mers direct în biroul premierului Grindeanu. Cei doi au avut o discuție de 10 minute între patru ochi. Ulterior, la discuţie s-a alăturat şi ministrul Justiţiei, Florin Iordache.
Participarea în premieră a preşedintelui Iohannis la o şedinţă de Guvern vine în contextul informaţiilor că Executivul ar urma să adopte prin OUG modificarea unor articole din Codul Penal sau chiar o graţiere.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern pe care o prezidează, că premierul Grindeanu l-a asigurat că graţierea şi modificarea codurilor penale nu se regăsesc pe ordinea de zi suplimentară a şedinţei şi că nici nu vor fi ”băgate peste noapte” în nicio şedinţă, ci ”vor fi puse în transparenţă”.
”Este prima dată când particip la o ședință de Guvern. Am decis, în această dimineață, să fac o vizită domnului prim-ministru. Am avut o discuție foarte aplicată, foarte serioasă și cu concluzii consensuale. Cu această ocazie, dați-mi voie să vă spun că sunt foarte mulțumit de felul în care vă faceți cu toții datoria și pentru mine este o onoare să mă aflu, astăzi, alături de dumneavoastră.
În ce privește concluziile avute cu domnul prim-ministru, îl voi lăsa pe dumnealui să detalizeze”, a declarat Klaus Iohannis, la începutul ședinței de Guvern.
”Cunoașteți cu siguranță povestea că este un elefant în încăpere. Ei bine, sunt doi elefanți în această încăpere și evident că am discutat cu premierul despre subiectul amnistiei, dar și despre modificarea Codurilor Penale.
Domnia sa mi-a spus că discuția deja avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu va fi pusă pe ordinea de zi o Hotărâre care privește amnistia sau grațierea.
S-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nicio ședință de Guvern (…) primul ministru mi-a promis transparență, adică să fie date spre consultare publică instituțiilor din domeniul justiției CSM, asociații ale magistraților, dar mai ales spre consultarea opiniei publice, care este foarte interesată de acest subiect.
Repet, înainte să ajung eu la Guvern domnul prim-ministru analizase cu maximă atenție aceste subiecte și a decis că nu vor fi introduse pe ordinea de zi”, a mai spus Klaus Iohannis, în ședința de Guvern.
Dezincriminarea unor fapte echivalează cu o amnistie mascată, pentru că măsura oprește o numeroase anchete și procese în curs având că obiect faptele dezincriminate. O amnistie clasică nu va fi însă promovată prin ordonanța de urgență.
Întrebat, marţi dimineaţă, la intrarea la CSM, despre o posibilă lege a graţierii, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a spus că au existat discuţii pe această temă cu reprezentanţii penitenciarelor şi ai asociaţiilor profesionale. Totuși,el a adăugat că, din punctul său de vedere, aministia nu trebuie avută în vedere, ci doar graţierea, dar cu "eliminarea faptelor de corupţie şi a faptelor grave împotriva persoanei".
O eventuală ordonanţă de urgenţă privind amnistia sau graţierea ar trebui dată spre consultare către sistemul judiciar înainte de a fi promovată, a declarat procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.
"La discuţia pe care am avut-o cu ministrul Justiţiei, alături de procurorul general şi procurorul-şef DIICOT, acesta a promis şi a spus şi în spaţiul public că nu va face nicio modificare înainte de a consulta sistemul judiciar, înainte de a consulta Consiliul Superior al Magistraturii. O ordonanţă de urgenţă care vizează amnistia, graţierea, dezincriminarea unor fapte trebuie să aibă şi un aviz din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Majoritatea membrilor care au candidat în CSM şi-au exprimat intenţia prin proiectul lor să aibă un rol activ în ceea ce priveşte modificarea legilor care afectează justiţia şi cu care justiţia lucrează. Mă aştept ca ministrul Justiţiei, înainte de a promova un astfel de act, să îl dea spre consultare. Este foarte ciudat să avem pe ordinea de zi, dacă această informaţie este adevărată, un proiect care nu a fost dezbătut în interiorul sistemului şi care poate afecta grav sistemul judiciar. Dacă vorbim de infracţiunile de abuz în serviciu, pot să vă zic că 30 la sută din activitatea DNA are ca obiect investigarea faptelor de abuz în serviciu. Deci din cele 7.500 de dosare pe care DNA le are azi în lucru, peste 2.200 au ca obiect investigarea infracţiunilor de abuz în serviciu", a declarat Laura Codruţa Kovesi la Digi 24.
Procurorul-şef a precizat că, dacă informaţia se va confirma, se poate vorbi de două efecte majore: inculpaţii nu mai execută pedepsele şi rămân cu banii în buzunar.
"Toate dosarele în care avem trimişi în judecată pentru aceste infracţiuni vor fi încetate sau se vor dispune achitări, dacă este amnistie sau dezincriminare. Dosarele care sunt în investigare la DNA şi la celelalte structuri de parchet, pentru că nu numai DNA investighează infracţiunile de abuz în serviciu, toate aceste dosare vor fi închise automat, se vor da soluţii de clasare. Efectul cel mai grav şi care afectează societatea este acela că toate prejudiciile datorate statului vor rămâne nerecuperate", a mai declarat procurorul-şef DNA.