Proiectul de gazoduct South Stream ar putea constitui o excepţie de la cererile Uniunii Europene (UE) privind transportul de gaze, şi-a exprimat opinia, într-un interviu acordat publicaţiei economice WirtschaftsBlatt, preşedintele companiei austriece OMV, Gerhard Roiss, informează ITAR-TASS.
'Este clar că totul trebuie realizat în conformitate cu legislaţia europeană, însă în anumite domenii ar putea fi făcute excepţii', a spus Roiss.
Preşedintele OMV este de părere că UE ar trebui să discute cu Gazprom posibilitatea conferirii unui asemenea regim special.
Totodată, Roiss a adăugat că negocierile pe marginea proiectului trebuie accelerate, nu 'îngheţate'. Subiectul construcţiei gazoductului 'South Stream' va fi discutat în timpul vizitei preşedintelui Vladimir Putin în Austria, la 24 iunie. Este planificat ca în capitala austriacă să fie semnat acordul între acţionarii companiei South Stream Austria.
Acţionari ai South Stream Austria sunt compania rusă Gazprom şi cea austriacă OMV, pe bază paritară.
Anul acesta, Austria a luat decizia de a reveni la proiectul South Stream. Iniţial, această ţară susţinea decizia de participare la proiect, iar în 2010 OMV a semnat cu acordul de bază privind cooperarea. Mai târziu a apărut informaţia că OMV desfăşoară negocieri cu Gazprom în vederea încheierii unui contract privind livrarea prin South Stream a 6 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Ulterior, însă, OMV a devenit participantă a proiectului alternativ Nabucco, ce presupune livrarea de gaz din ţări ale Comunităţii Statelor Independente (CSI) în Austria şi Germania.
După îngheţarea acestui proiect, Gazprom a revenit, potrivit vicepreşedintelui companiei ruse Aleksandr Medvedev, la discutarea participării Austriei la proiectul 'South Stream', însă deocamdată punctul final al 'South Stream' rămâne Italia.
Pe parcursul a peste 40 de ani, compania OMV este principalul partener al Gazprom în Austria, iar în 2013 Gazprom a livrat OMV 5,23 miliarde de metri cubi de gaz.
Gazprom realizează proiectul de gazoduct South Stream, care va trece prin Marea Neagră spre ţările din Europa Centrală şi de Sud, în scopul diversificării livrărilor de gaz în Europa şi reducerii dependenţei faţă de ţările de tranzit. Pentru realizarea tronsonului terestru al proiectului, cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria au fost semnate acorduri interguvernamentale.
Sursa: Agerpres