Şeful statului a declarat, duminică la Palatul Cotroceni, că România va ridica la această reuniune a liderilor europeni problema delocalizării industriilor din UE către Asia în sensul că ar trebui identificate stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către această zonă. Preşedintele a precizat că problema României este aceea de a crea IMM-uri şi că ţara noastră nu se confruntă cu un proces de delocalizare 'alarmant', fiind doar cazul fabricii Nokia care de fapt s-a închis.
Potrivit preşedintelui Traian Băsescu, un alt subiect ce se va discuta la Consiliul European este legat de convenirea unui plan politic de acţiune pentru stimularea creşterii economice şi a ocupării forţei de muncă, în special în rândul tinerilor. În ceea ce priveşte România, sunt vizate câteva obiective, precum stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii şi reglementări pe piaţa forţei de muncă.
Pe de altă parte, şeful statului a afirmat că în cazul în care va fi întrebat la Bruxelles despre protestele din ţară va spune că românii au plătit ‘costul austerităţii’ şi că acum este rândul politicienilor. ‘Le voi spune că sunt proteste fireşti, generate de măsurile luate de România, că românii au plătit costul austerităţii, rămâne să îl mai plătească şi politicienii’, a declarat Traian Băsescu.
Totodată, preşedintele a reiterat că România a cerut la Bruxelles ‘un răgaz’ în ceea ce priveşte includerea în Constituţie a prevederilor Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară, precizând că data iniţială de 1 ianuarie 2013 ar fi destul de dificil de respectat în contextul în care anul acesta ‘vom avea, probabil, două rânduri de alegeri (locale şi parlamentare), la date diferite’.
Traian Băsescu a subliniat că România rămâne partizana unei soluţii mai îndelungate decât 1 ianuarie 2013 pentru introducerea în Constituţie a prevederilor tratatului de guvernanţă fiscală dacă acest lucru nu exclude participarea ţării noastre de la summit-urile statelor din zona euro. De altfel, şeful statului a menţionat că unul dintre obiectivele României la lucrările de luni ale Consiliului European vizează, printre altele, participarea statelor non-euro la summit-urile statelor euro.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc luni după-amiază la Bruxelles în cadrul unui Consiliu European informal care se va concentra pe măsurile imediate necesare în UE pentru crearea de locuri de muncă, reducerea şomajului în rândul tinerilor, valorificarea pieţei unice şi susţinerea IMM-urilor.
În invitaţia trimisă liderilor statelor membre de către preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, se menţionează nevoia ca eforturile pentru asigurarea stabilităţii financiare şi a consolidării fiscale în Uniunea Europeană să continue.
De asemenea, liderii statelor UE se vor pune de acord asupra textului Tratatului privind stabilitatea şi convergenţa în Uniunea Economică şi Monetară (zona euro), urmând ca documentul să fie semnat oficial la Consiliul European din 1-2 martie. Trei aspecte principale vor fi dezbătute de liderii statelor membre: dacă se va face referire sau nu şi la problema datoriei publice pe lângă cea a deficitului bugetar, numărul ţărilor care trebuie să ratifice documentul pentru ca acesta să intre în vigoare, participarea statelor UE din afara zonei euro la procesele decizionale din zona euro. În actualul proiect al documentului se prevede că cel puţin 12 ţări trebuie să-l ratifice pentru ca acesta să poată intra în vigoare.
Formula de compromis actuală, inclusă în proiectul tratatului, mai prevede organizarea de summituri ale zonei euro de cel puţin două ori pe an sau ori de câte ori se consideră necesar şi invitarea statelor membre UE din afara zonei euro la aceste reuniuni la nivel înalt cel puţin o dată pe an. Polonia, care nu face parte din zona euro, a ameninţat deja că nu va semna noul acord dacă nu va fi invitată la euro-summituri. În tabăra cealaltă cea mai vehementă este Franţa, care se opune ‘deschiderii’ summiturilor zonei euro către statele membre UE care nu au adoptat moneda unică europeană.