Președintele american Donald Trump a semnat miercuri directivele pentru construcția unui zid la granița Statelor Unite cu Mexicul, informează Reuters. Șeful Casei Albe a decis și măsuri împotriva orașelor care adăpostesc imigranți ilegali.
În timpul unei vizite la Departamentul pentru Securitate Internă, Trump a semnat două ordine executive. Unul dintre acestea se referă la zidul de-a lungul celor aproximativ 3200 de kilometri de graniță cu Mexicul, iar celălalt taie finanțarea federală pentru municipalitățile și statele așa-numite "sanctuare" pentru imigranți. În astfel de orașe — de exemplu, în San Francisco — oficialitățile locale, adesea democrate, refuză să coopereze cu cele federale în acțiunile împotriva imigranților.
"Americanii nu vor mai fi obligați să subvenționeze nerespectarea legilor noastre", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer.
Într-un interviu difuzat vineri de televiziunea ABC News, Trump afirmase că lucrările la zidul de la frontieră vor începe în următoarele șase luni, iar planificarea acestora imediat. El a reafirmat că Mexicul va rambursa Statelor Unite "sută la sută" din costuri.
Preşedintele mexican Enrique Pena Nieto a condamnat miercuri proiectul zidul de la frontiera cu SUA, pentru construcţia căruia omologul său american Donald Trump a emis un ordin executiv, transmite AFP.
"Regret şi condamn decizia Statelor Unite de a continua construcţia zidului care, de ani de zile, în loc să ne unească, ne desparte", a spus Pena Nieto într-un mesaj video difuzat pe contul său de Twitter.
"Mexicul nu crede în ziduri. Am spus-o de mai multe ori: Mexicul nu va plăti niciun zid", a reacţionat el la promisiunile lui Trump că zidul va fi plătit de mexicani.
Personalităţi ale opoziţiei mexicane i-au cerut miercuri preşedintelui Enrique Pena Nieto să îşi anuleze întâlnirea cu omologul său american, Donald Trump, relatează AFP.
}n alt[ ordine de idei, un ordin executiv al preşedintelui american Donald Trump către secretarul pentru securitate internă ar putea duce la tăierea unor fonduri de ordinul miliardelor de dolari pentru oraşele-sanctuar, transmite Reuters. Agenţia a calculat că numai cele 10 oraşe cel mai puternic afectate ar putea pierde 2,27 miliarde de dolari.
Termenul oraş-sanctuar nu are o definiţie oficială. Este vorba de municipalităţi unde autorităţile locale refuză cooperarea cu cele federale în acţiunile împotriva imigranţilor ilegali. Unele oraşe eliberează pentru aceştia acte de identitate valabile pe plan local. În altele, poliţia nu operează arestări doar pe baza statului de imigrant, ci numai dacă există mandate pentru infracţiuni. Există şi state-sanctuar. În general, autorităţile care declară sau practică neoficial un astfel de statut sunt democrate.
Potrivit Reuters, cel mai mult ar avea de suferit de pe urma unei astfel de măsuri, în ordinea sumelor pierdute, oraşele New York, Chicago, Los Angeles, Philadelphia, Detroit, Seattle, San Francisco, Boston, Denver şi capitala SUA, Washington. Nu este foarte clar ce anume fonduri va tăia administraţia Trump, deoarece de la bugetul central se plătesc sume atât direct unor organizaţii pentru servicii sociale, cât şi prin intermediul bugetelor statelor. De exemplu, tăierile nu vor afecta fondurile programului de asistenţă medicală Medicaid, care sunt administrate de state.
Finanţarea federală ar putea fi sistată pentru diverse programe privind locuinţele, sănătatea, educaţia etc. De exemplu, programul pentru învăţământul preşcolar Head Start, în cele 10 oraşe menţionate totalizează 460 de milioane de dolari. Lucrările la aeroporturi au fost finanţate cu 238 de milioane de dolari, iar prevenirea şi tratamentul celor infectaţi cu HIV, virusul care provoacă SIDA, 153 de milioane.
De asemenea, în următoarele zile, președintele urmează probabil să ia și alte decizii în vederea limitării imigrației ilegale, anunță Reuters. Printre acestea s-ar putea număra restricționarea primirii de refugiați și blocarea acordării vizelor pentru cetățenii din mai multe țări cu populație majoritar musulmană din Orientul Mijlociu și nordul Africii, printre care Siria, Sudan, Somalia, Irak, Iran, Libia și Yemen. AGERPRES