În pofida deteriorării perspectivelor economice, majorarea salariilor pe parcursul anului nu este ceva neobişnuit în domeniul concurenţei. Creșterea extraordinară a salariilor sau a beneficiilor de tip salarial sunt caracteristice la locurile de muncă unde angajatorul este supus unei presiuni din cauza lipsei forţei de muncă. În cele mai multe locuri organizaţiile sindicale au propus încă din primăvară începerea negocierilor salariale extraordinare în condiţiile în care aşteptările inflaţioniste sunt tot mai sumbre.

Menţinerea forţei de muncă calificată și a numărului de angajați necesar funcţionării unei companii sunt, în continuare, cele două aspecte care reprezintă o mare provocare pentru angajatori. Întreprinderile încearcă să remedieze această situaţie, în pofida deteriorării perspectivelor economice şi a costurilor crescute, prin creşteri salariale şi prin acordarea unor beneficii de tip salarial şi non-salarial.

Numai că aceste măsuri generează o concurenţă salarială sporită, deoarece companiile care nu majorează salariile ajung să fie dezavantajate faţă de concurenţii săi, iar angajații pleacă fără ezitare în speranța unui salariu mai mare.

Inflaţia impune rectificarea salariilor pe parcursul anului

La companiile ungare în care interesele angajaţilor sunt reprezentate de organizaţii sindicale, angajatorii au manifestat deschidere pentru rectificarea salariilor în timpul anului. Sindicatele au propus încă din luna mai demararea negocierilor salariale pe parcursul anului. Aceste negocieri au fost deja încheiate cu majoritatea angajatorilor, cu rezultate favorabile, a declarat pentru ziarul economic ungar „Világgazdaság” preşedintele Federaţiei Sindicatelor Liga, Melinda Mészáros.

La solicitarea ziarului amintit, Melinda Mészáros a precizat că ajustarea salariilor pe parcursul anului diferă de la o firmă la alta. Caracteristic este creşterea salariului de bază și a altor beneficii de tip salarial, precum acordarea unei singure sume plătite o singură dată sau indemnizația plătită peste salariul de bază pe parcursul a mai multor luni. Acestea sunt, în primul rând, plăți de tip salarial, și nu sunt extra-salarii, sunt beneficii acordate preferenţial.

Dacă rata inflaţiei anuale nu va depăşi 13-14%, angajaţii în cauză nu vor suferi o scădere a salariilor reale în ciuda creșterii accelerate a prețurilor de consum, a explicat liderul sindical, Melinda Mészáros, care a amintit drept exemplu un angajator care a efectuat o creștere semnificativă a salariului de peste 15 la sută la începutul anului, iar pe parcursul anului le oferă angajaților o rectificare salarială tot de două cifre.

În acest an, creșterile salariale la locurile de muncă cu guler alb au fost mult mai mici decât la locurile de muncă cu guler albastru, iar angajaţii la locurile de muncă cu studii superioare au beneficiat de o rectificare salarială sub rata inflaţiei. La locurile de muncă unde interesele angajaţilor sunt reprezentate de sindicate nu s-a întâmplat ca în acest an să nu fi avut loc creşteri salariale. Valoarea rectificării salariilor la începutul anului și în timpul anului este diferită. Creşteri salariale mai mari au putut fi stabilite la companiile mai mari, cu capital puternic, respectiv la companiile exportatoare, a mai menţionat preşedintele Ligii.

Angajatorii se află sub presiune

Din cauza lipsei forţei de muncă şi presiunii de care sunt împovăraţi, angajatorii sunt nevoiţi să majoreze în continuare salariile. Aceasta este o povară suplimentară semnificativă pentru firme, pe lângă costurile care a crescut deja considerabil. În general, nu este vorba despre un fenomen răspândit, de la sine înţeles, a afirmat pentru „Világgazdaság” secretarul general al Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor şi Angajatorilor (VOSZ), László Perlusz.

El a amintit: Multe firme au fost nevoite să efectueze creșteri mai mari de salarii în acest an, iar cauza principală a fost, în primul rând, competiţia pentru forţa de muncă. Jucătorii din sectorul concurențial au fost într-o situaţie de forţă majoră şi din cauza creşterii semnificative a salariului minim şi a salariului minim garantat (cu câte 20%).

Antreprenorii nu se gândesc acum la majorări salariale

Firmele trebuie să aibă în vedere cheltuielile suplimentare semnificative și deteriorarea mediului economic. Nu numai costul forţei de muncă creşte, dar cresc şi preţurile la materiile prime şi la energie, ceea ce reprezintă o povară suplimentară pentru companii, a subliniat László Perlusz.

El a adăugat: În ultimii ani, angajatorii au majorat salariile cu mult peste inflaţie. Anul acesta situaţia este alta: prețul gazelor naturale a crescut de multe ori, prețul materiilor prime este în continuă creștere. Într-o asemenea situaţie numai atunci poate fi vorba despre creşteri salariale când angajatorul nu are nicio altă posibilitate.

Pe lângă salarii, cresc în continuare şi preţurile

Trei sferturi dintre firmele ungare au semnalat încă din lunile de primăvară că preţurile vor trebui majorate din cauza creşterii cheltuielilor. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul de Cercetare Economică și de Afaceri al Camerei din Comerţ şi Industrie a Ungariei (MKIK-GVI), un sfert dintre respondenţi au spus că creşterea preţurilor va depăşi rata inflaţiei.

Din cauza inflației accelerate și a creșterilor de prețuri, precum și a presiunii salariale în creștere, a crescut cu siguranţă numărul companiilor care au majorat tarifele. Creşterea tarifelor este simţită mai ales în industria construcțiilor, în alte domenii ale industriei și chiar în servicii.

O parte din specialişti se tem că majorările forțate ale salariilor obligă companiile să crească în continuare prețurile, ceea ce duce la o accelerare în continuare a inflației.

Încă nu se vede punctul de cotitură pe piaţa forţei de muncă

Conform scenariilor mai puțin favorabile, economia Europei se scufundă în recesiune. Ca o consecinţă, deficitul de forţă de muncă va scădea treptat în timp, ba mai mult, din cauza disponibilizărilor, piaţa muncii se va întoarce din nou de la direcția cererii în direcția ofertei, ceea ce va înrăutăți poziția de negociere a salariatului. Potrivit datelor Institutului Central de Statistică al Ungariei (KSH), în primul trimestru 2,7 la sută din posturi au rămas neocupate.

Aceasta reprezintă o creștere de 0,7 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut și este aproape de nivelul de record, înregistrat în 2018. Lipsa forţei de muncă a crescut semnificativ timp de un an, atât în mediul concurenţial, cât şi în sectorul public: în primele trei luni ale anului 2022, la companii 2,5% din posturile libere au rămas neocupate, iar în sectorul bugetar această cifră a fost de 3,7%.

În sectorul privat, raportul a fost de doar 1,7%, în timp ce în sectorul public a fost de 3 la sută, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021. În perioada ianuarie-martie 2021, lipsa forţei de muncă a crescut substanţial, în special în industrie, inclusiv în industria de prelucrare, precum şi în industria construcţiilor, în comerţ, în domeniul transporturilor şi logisticii, al forţelor de ordine, în sectorul IT, la locurile de muncă administrative, în învăţământ şi în sănătate.

Aceeași problemă, altă rețetă

Lipsa forței de muncă nu cauzează dificultăți doar în Ungaria, ci şi în mare parte a țărilor dezvoltate. Printre cauze se remarcă procesele demografice, adică îmbătrânirea societății. Lipsa forţei de muncă este gestionată în mod diferit de unele ţări, care încearcă să completeze această penurie prin muncitori din alte ţări, precum şi prin integrarea imigranţilor din Orientul Mijlociu și Africa. Iar în ţările care se opun imigrării necoordonate, inclusiv în Ungaria, inactivii sunt încurajați să participe mai larg pe piața muncii cu diferite avantaje acordate de angajatori sau prin asigurarea unor condiții favorabile pentru angajați. Din această categorie fac parte cei care cresc copii mici, pensionarii şi tinerii.

În pofida așteptărilor, angajarea refugiaților din Ucraina în Uniunea Europeană are mai puțin succes. Deși multe obstacole birocratice în calea angajării lor au fost înlăturate prin relaxarea normelor UE și naționale, lipsa cunoștințelor lingvistice provoacă dificultăți în angajarea acestora.

Potrivit specialiştilor, pentru problemele de muncă din economiile dezvoltate un remediu real poate fi digitalizarea, calificarea şi reconversia profesională a angajaţilor, precum şi crearea posibilităţii pentru o activitate mai flexibilă.