Frank Hajdinjak, directorul general al furnizorului şi distribuitorului de gaze E.ON, a precizat recent că gazul pentru populaţie ar trebui să se scumpească cu cel puţin 10%, de la 1 aprilie. La rândul său, ENGIE, care distribuie şi furnizează gaze în tot sudul României, prin vocea directorului Eric Stab, vorbeşte tot de scumpiri, însă nu avansează un procent anume. ANRE, autoritatea de stat care reglementează preţurile din energie, „îndulceşte“ mesajul furnizorilor, apreciind că da, probabil vor exista scumpiri, însă acestea vor fi de până la 10%, aproape insesizabile, spune șeful Autorității, Nicoale Havrileț, având în vedere consumurile mici din sezonul cald.

Cum a evoluat prețul la bursă

În realitate însă, gazul nu ar trebui să se scumpească, iar acest lucru este chiar la îndemâna statului. La 1 aprilie 2017, data la care toată lumea anunţă scumpirea gazului, se efectuează liberalizarea pieţei pentru clienţii casnici români. Această liberalizare se face eliminând coşul reglementat şi dând mână liberă furnizorilor la achiziţii de pe piaţa liberă. În România, nu există decât trei surse de achiziţie, neputând vorbi de o piaţă a gazelor în adevăratul sens al cuvântului: Romgaz, Petrom şi Gazprom, prin cei doi importatori agreaţi WIEE şi Conef. Pe piaţa liberă, Romgaz şi Petrom vând la minim 72 de lei/MWh (acesta este preţul de referinţă la care plătesc către stat suprataxa de 60%, stabilită încă din 2015, pe veniturile suplimentare din liberalizare). Până la 1 ianuarie 2017, Gazprom vindea la 64 – 68 de lei/MWh, deci mai ieftin decât producătorii locali, câştigând masiv piaţă în România, chiar până la 20 – 30%, de unde în urmă cu un an ajunseseră la sub 5%. Acum, au urcat preţurile până la 88 – 90 de lei/MWh, însă tendinţa pe termen scurt este de scădere. Pe bursa de gaze de la Baumgarten, referinţa pentru Europa Centrală şi de Sud – Est, gazele ruseşti cu livrare aprilie costă circa 17 euro, adică 76 de lei/MWh. Furnizorii se vor îndrepta, în mod normal, către preţul mai mic, de 72 de lei/MWh, adică o creştere de 20% faţă de preţul actual reglementat de 60 de lei/MWh. Cum gazul, ca marfă, contează în proporţie de 50% în preţul final al gazului, ar rezulta că scumpirea la consumator ar fi de 10%, adică tocmai procentul estimat de şeful E.ON. Numai că, odată declarată liberalizată piaţa gazului pentru consumatorii casnici, ar trebui să dispară şi suprataxa de 60% pe veniturile suplimentare ale producătorilor din activitatea de liberalizare. În acest fel, Romgaz şi Petrom nu mai au un minim de 72 de lei/MWh la care să îşi vândă producţia. În aceste condiţii, este de presupus că, pentru a-şi recâştiga clienţii pierduţi în faţa Gazprom, chiar să micşoreze acest preţ, poate spre 65, chiar 60 de lei/MWh, adică exact cât plătesc acum consumatorii casnici pentru gaze. Cu atât mai mult cu cât tendinţa de ieftinire a gazelor ruseşti continuă, pentru că, tradiţional, vara, gazele sunt mai ieftine, aşa că şi Gazprom va face ajustări.

Cu alte cuvinte, la 1 aprilie nu există motive întemeiate pentru scumpirea gazelor la casnici, sigur, cu condiţia ca Guvernul să şi scoată suprataxa amintită la Petrom şi Romgaz, iar Consiliul Concurenţei să vegheze la existenţa unei competiţii reale în piaţă şi nu la înţelegeri între firme. 

Interese mari pentru a-i ţine pe români „captivi“ 

Cei doi mari furnizori au ieşit acum la declaraţii alarmiste cu privire la scumpiri majore ale gazului şi cu necesitatea de a continua calendarul de liberalizare al preţurilor la gaze pentru „a pune presiune pentru prelungirea pieţei reglementate unde ei au monopol“, spun surse oficiale din piaţă. Potrivit acestora, continuarea programului de liberalizare ar putea fi posibilă, dar doar prin modificarea OUG 64/2016 (care prevede eliminarea preţurilor reglementate la 1 aprilie 2017), lucru posibil doar prin lege în Parlament. „Se poate cotinua calendarul, dar acest lucru ne-ar putea aduce penalităţi de la Comisia Europeană“, spun aceleaşi surse.

Este însă la îndemâna autorităţilor să facă în aşa fel încât să evite scumpirea gazelor pentru populaţie, de la 1 aprilie, sau, în cel mai rău caz, o scumpire de mică amploare. Trebuie doar ca Guvernul să elimine legal suprataxarea Romgaz şi Petrom. Acest aspect este foarte important de urmărit, pentru că, în „foamea“ de bani pe care o are Guvernul Grindeanu, în bugetul pentru 2017, această taxă a fost incorect menţinută pe toată durata anului, încasările din aplicarea ei fiind estimate la 800 de milioane de lei. Dacă totuşi o vor scoate înainte de 1 aprilie, aşa cum ar fi normal, atunci, aşa cum am arătat, gazul românilor nu trebuie să se scumpească. Sigur, furnizorii reclamă că trebuie să li se recunoască costurile suplimentare cu importurile făcute în această iarnă. Rămâne la latitudinea ANRE să verifice cât de corecte sunt datele pe care aceste companii le vor prezenta.