Avertisment foarte dur lansat joi de Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte, până de curând, al Consiliului Fiscal, cu privire la evoluția monedei naționale.

”Dacă amânăm la nesfârșit ajustările de buget, deprecierea leului este inevitabilă”, spune Ionuț Dumitru, care precizează că, în opinia sa, leul este supraevaluat cu un nivel cuprins între 3% și 5%, nu chiar cu 10%, cât a spus FMI în raportul său.

Iar lipsa ajustărilor bugetare și continuarea majorării pensiilor conform programului PSD va conduce economia românească în recesiune în perioada post electorală, sfârșitul lui 2020, începutul anului 2021.

”Ce se va întâmpla în continuare?”, se întreabă, retoric, analistul. ”Pentru 2019 avem prognozată o creștere economică de 3,5% pe care o vom rectifica probabil la 4%. Pentru anul viitor avem estimată o creștere economică de 3%, fapt care ne poziționează deja în zona de decelerare a creșterii economice. Am fost în zona de expansiune în perioada 2015-2017, probabil că spre finalul ciclului electoral, începutul perioadei post-electorale se va marca perioada de recesiune. Ne așteptăm ca la finalul anului 2020, începutul lui 2021, mai degrabă, economia să performeze mai slab și să intrăm în recesiune. Bineînțeles intrarea în recesiune depinde și de contextual international și de felul în care se va reflecta acesta în economia românească”, a declarat Ionuț Dumitru, citat de economica.net.

Analistul economic explică de ce suntem deja în ciclul de decelare economică, iar apoi va urma recesiunea: adâncirea dezechilibrelor, deficitele gemene la cel mai mare nivel din UE și mai ales execuția bugetară îngrijorătoare la 6-7 luni. La ora actuală se profilează un deficit bugetar spre 4% din PIB și nu 3% cât este targetul asumat de România în relația cu UE.

”Aș spune că numai o minune ne-ar mai face să ne încadrăm în defictul bugetar de 3% anul acesta. De obicei, pe final de an se mai implementează uneori un control strict asupra cheltuielilor, se practică amânarea facturărilor unor cheltuieli pentru anul următor sau nerambursarea tva-ului. Implementarea acestor metode ar mai salva pe final de an un 0,5% din deficit. Oricum prognoza noastră de deficit bugetar pentru acest an este de 3,6%”, a explicat Ionuț Dumitru.

Realitatea bugetului arată că structura cheltuielilor este una nesănătoasă, cu salariile care sunt la maxime istorice, reprezentând 12% din PIB. Nivelul precedent de pondere maxima a cheltuielilor cu salariile în PIB a fost de 10%. Cu ajustările sociale dureroase de după criza din 2009, a fost redusă ponderea acestora de la 10% la 8% în PIB. Din 2015 cheltuielile sociale au explodat din nou.

Veniturile, în schimb, sunt la numai 26% din PIB. ”În 2021, dacă se va păstra ritmul de creștere al pensiilor stabilit în programul de guvernare, se va ajunge să cheltuim în totalitate veniturile din taxe și impozite doar pe pensii și salarii, ajungând astfel la o situație imposibil de gestionat chiar pentru buget și imposibil de acceptat la nivelul piețelor financiare”, a declarat Dumitru.