Preţurile la aluminiu au atins joi cel mai ridicat nivel de după 2012, ceea ce a dus creşterea înregistrată de la începutul săptămânii la aproape 14%, cel mai mare avans înregistrat într-o singură săptămână după luna iunie 1987. În plus, prima americană, adică diferenţa de preţ adaugată la cotaţia aluminiului pe bursa londoneză London Metal Exchange pentru a livra aluminiu în Midwest, a înregistrat şi ea cea mai mare creştere din istorie.
Potrivit surselor, grupul Rusal ar urma să invoce clauza de "force majeure" pentru unele livrări de alumină, materia primă din care se produce aluminiul. "Force majeure" este o clauză care exonerează de răspunderea contractuală acea parte care nu şi-a putut îndeplini obligaţiile. Acesta vine după informaţiile potrivit cărora şi traderul elveţian Glencore, cel mai mare cumpărător de aluminiu de la Rusal, ar urma să invoce o clauză similară. Toate acestea evoluţii au accentuat îngrijorările cu privire la dificultăţile în aprovizionare după ce bursele LME şi Comex au anunţat că nu vor mai permite noi livrări de aluminiu de la grupul Rusal condus de miliardarul Oleg Deripaska.
"Oamenii se grăbesc să îşi asigure livrările în condiţiile în care se aşteaptă ca o cantitate semnificativă de metal produsă de Rusal să fie scoasă afara pieţei", a declarat Ryan McKay, analist la TD Securities din Toronto.
La bursa London Metal Exchange, cotaţia aluminiului cu livrarea în trei luni a crescut cu 3,6% până la 2.331 dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel de după luna martie 2012. Prima plătită de cumpărătorii americani pentru ca aluminiul de la LME să fie livrat în Midwest a înregistrat o creştere cuprinsă între 21,75 şi 23,55 cenţi pe livră, de la un interval anterior cuprins între 17,25 şi 18 cenţi. "Este o creştere fără precedent", a subliniat Jorge Vazquez, directorul firmei americane de cercetare Harbor Intelligence.
Statele Unite au anunţat vineri noi sancţiuni contra a 38 de persoane şi entităţi acuzate în special de participare la atacurile Rusiei împotriva democraţiilor occidentale. Şapte "oligarhi", prezentaţi ca apropiaţi ai Kremlinului lui Vladimir Putin, precum şi douăsprezece companii pe care le deţin sau controlează sunt printre ţintele acestor măsuri punitive, printre cele mai severe luate de administraţia lui Donald Trump împotriva Moscovei. Printre ei figurează Oleg Deripaska, proprietarul gigantului de aluminiu Rusal, Igor Rotenberg, Viktor Vekselberg şi Kirill Şamalov, actori importanţi în sectorul energetic, şi Suleiman Kerimov, miliardar şi senator, au anunţat responsabili americani. (Sursa: Agerpres)
