Prețurile apartamentelor vor scădea
Prețurile apartamentelor vor scădea. Economistul Radu Georgescu a adus în atenția opiniei publice o predicție îndrăzneață referitoare la prețurile apartamentelor din România, estimând o scădere de până la 50% în următorii doi ani.
Această afirmație vine într-un context în care prețurile locuințelor au crescut exponențial în ultimele două decenii, un apartament cu două camere în București costând acum aproximativ 100.000 de dolari, comparativ cu doar 6.000 de dolari în anul 2000.
Evoluția prețurilor și accesibilitatea locuințelor
Georgescu subliniază că, în ciuda percepției unora care consideră apartamentele din România ca fiind ieftine, realitatea este că acestea sunt „exagerat de scumpe”.
El face o comparație cu salariile medii nete din țară, menționând că pentru achiziționarea unui apartament de 70 de metri pătrați în București, este necesar un efort echivalent cu 96,2 salarii medii nete.
Aceasta plasează capitala pe o poziție înaltă în ceea ce privește inaccesibilitatea, comparativ cu alte orașe europene.
De exemplu, Bruxelles și Sofia au nevoie de 84,2 și, respectiv, 94,3 salarii, în timp ce orașe ca Londra și Zurich depășesc cu mult aceste cifre, necesitând mai mult de 200 de salarii medii pentru achiziționarea unei locuințe.
Georgescu atrage atenția că, deși capitala României oferă prețuri rezidențiale mai accesibile decât alte orașe din regiune, cum ar fi Praga sau Bratislava, gradul de accesibilitate rămâne totuși ridicat.
Prețul mediu pe metru pătrat util în aceste orașe depășește adesea 4.700 de euro, iar necesarul de salarii medii pentru achiziționarea unui apartament este semnificativ mai mare.
Impactul creditelor ipotecare
În analiza sa, economistul evidențiază și influența creditelor ipotecare asupra creșterii prețurilor.
În 2005, băncile au început să ofere credite ipotecare, iar acest mecanism a dus la o creștere rapidă a valorii apartamentelor.
Georgescu povestește cum, în 2006, prețul apartamentului său a crescut de la 6.000 de dolari la 40.000 de euro, o „magie” explicată prin accesibilitatea creditelor, dar și prin costurile totale, inclusiv dobânzile care se adună de-a lungul anilor.
În contextul actual, Georgescu își amintește de discuția cu un tânăr de 25 de ani care și-a achiziționat un apartament de 200.000 de euro, bazându-se pe un salariu din domeniul IT.
După doar doi ani, acest tânăr a fost afectat de restructurări și și-a pierdut locul de muncă, un exemplu care ilustrează riscurile financiare în contextul unei piețe imobiliare volatile.
