Nu mai e niciun secret pentru nimeni: din 2009 încoace, investitorii imobiliari sunt la putere. Ei decid astăzi ce merită a fi cumpărat și cu cât. Este vremea lor, a celor eligibili bancar sau potenți financiar, care dețin cash.
Roata imobiliară s-a învârtit în ultimii patru ani. Lăcomia de odinioară a vânzătorilor s-a transferat la cei care mai sunt interesați în continuare de achiziții în acest domeniu. Recuperarea celui mai afectat domeniu economic din ultimii patru ani depinde de doi factori esențiali: încredere și… noroc. Redarea încrederii este o povară care trebuie asumată la nivel intern, guvernamental. În România, principalul obiectiv economic al oricărui guvern trebuie să fie creșterea consumului. Din această țintă fac parte și produsele imobiliare. Dacă depunerile populației au crescut și depozitele preferate sunt pe termen mediu, de doi-trei ani, este clar că, cel puțin la nivel psihologic, potențialii consumatori sunt sceptici în ceea ce privește încrederea în „stârpirea“ imediată a crizei. Băncile vor relua creditarea când riscul imobiliar se va diminua. În acest moment, sistemul bancar își inventariază „victimele“ crizei și caută soluții pentru a debloca vânzarea de bani.
Factorul „Noroc“ ține exclusiv de ceea ce se întâmplă pe scena economică și politică internațională. Desființarea zonei euro ar fi un șoc și pentru piața imobiliară din țara noastră. Investitorii străini sunt oricum prea speriați ca să pompeze noi sume de bani într-o țară emergentă. Să nu uităm că principalele cauze ale prețurilor galopante dinainte de 2008 au fost determinate de afluxurile de capital străin și de creditarea facilă. Până astăzi, s-a demonstrat clar că lipsa fondurilor provenite din străinătate și înăsprirea condițiilor de creditare au readus cu picioarele pe pământ orice visător care avea un imobil de vânzare. „E pur si muove!“ Hulită de cei afectați sau iubită de cei care au profitat la timp de ea, piața imobiliară trăiește totuși. În continuare se fac tranzacții. Cine a învățat ceva din istoria economică a ultimilor ani are șanse mari să facă afaceri imobiliare în continuare. Cine s-a lăsat doborat de ghinionul „accidentului“ din 2008 va rămâne blocat în nostalgia profiturilor de odinioară. Astăzi, normalitatea imobiliară se măsoară în procente mult mai mici, dar mai sigure.
Prețul corect are o formulă unică. Este suma dispusă a fi plătită de un cumpărător/chiriaș pentru un produs imobiliar, indiferent de pretențiile unui proprietar. Cei care oferă ceva la vânzare/închiriere au dreptul să ceară oricât. În funcție de dorința lor de a vinde, cu cât presiunea de lichidizare a unei proprietăți este mai mare, cu atât se apropie de prețul corect. Potențialii clienți așteaptă. Timpul a lucrat în favoarea lor și nimic nu îi obligă să ia o decizie rapidă până nu găsesc imobilul dorit, la prețul corect. Cine vrea să vândă/închirieze un imobil poate încheia o tranzacție numai dacă găsește un client. Investitorii imobiliari plătesc în prezent numai dacă fac o afacere profitabilă sau utilă pentru interesul lor. Ciclicitatea economică este garanția faptului că roata imobiliară se învârte mereu. Prețul corect este doar (re)sursa continuității și a evoluției imobiliare.
Dragoș Dragoteanu este proprietarul agenției imobiliare Euroest