Contractul leu/dolar cu scadenta lunara a avut la bursa de la Sibiu o evolutie depreciativa, la aceasta contribuind „linistea” din piata spot. Adrian Popescu, vicepresedintele bursei sibiene, considera ca „politicile monetare ale BNR si Ministerului Finantelor se concentreaza in exclusivitate pe combaterea inflatiei, celelalte dezechilibre, cum ar fi balanta comerciala externa, urmand a fi rezolvate prin alte mijloace. Apare astfel posibilitatea ca leul sa cunoasca un ritm mai diminuat de depreciere. Aceasta tendinta se manifesta deja in piata spot, unde dolarul creste cu circa 15 lei/zi, dar inca nu se poate spune cu certitudine daca este un fenomen prelungit sau unul temporar. Brokerii de la Sibiu au simtit aceasta tendinta si au ajustat cotatiile futures, atat in piata pe iunie, cat si in cea pe iulie”.
Primele contracte pe iunie au fost realizate la un pret de 29.300 lei, unii operatori considerand in acel moment ca vanzatorul poate iesi in pierdere. Ca nu a fost asa o indica evolutia pe care a avut-o raportul leu/dolar. In data de 11 iunie, pretul futures al dolarului a fost de 29.198 lei, pentru ca in 15 iunie sa fie atins un minim de 29.133 lei. In urmatoarea sedinta de tranzactionare dolarul a urcat la 29.170 lei, valoare care s-a mentinut si in data de 20 iunie. In piata options au fost tranzactionate la sfarsitul perioadei mentionate 725 optiuni CALL pe raportul leu/dolar cu scadenta lunara. Pretul la care au fost realizate optiunile a fost de 29.150 lei, primele platite intre 69.000 si 98.000 lei/optiune, care nu au fost tranzactionate doar de hedgeri, indicand faptul ca exista posibilitatea ca pana la sfarsitul lunii BNR sa lase cursul sa treaca de pragul de 29.250 lei. „Au fost luate in calcul, probabil, scumpirile energiei si combustibililor, care isi vor lasa urmele in inflatie”, aprecia un broker sibian.
Activa a fost si piata leu/dolar cu scadenta in iulie. Daca primele contracte, realizate la un pret de 30.800 lei, au indicat o operatiune de hedging, urmatoarele au relevat o scadere permanenta a cotatiilor. Astfel, in 11 iunie pretul futures pe iulie a fost de 29.818 lei, el coborand dupa patru sedinte la 29.610 lei. Pretul minim a fost atins in data de 18 iunie, dolarul coborand la 29.573 lei, pentru ca dupa doua zile acesta sa urce la 29.580 lei.
Inflatia rontaie din moneda europeana
La inceputul lunii, brokerii de la Sibiu prognozau o evolutie crescatoare a monedei unice europene, care coborase pana la un minim de 84 de centi. Mijlocul lui iunie parea a le da dreptate, fiind depasita din nou bariera psihologica de 86 de centi. Anunturile privind cresterea inflatiei in Uniunea Europeana, care a fost de 3,4% in mai, fata de 2,9% in aprilie, cel mai inalt nivel din ultimii opt ani, au adus o noua scadere a monedei unice, care in dimineata zilei de 21 iunie a coborat din nou sub pragul de 85 de centi.
Trendul crescator pe care se afla moneda unica a facut ca primele contracte leu/euro cu scadenta in septembrie, tranzactionate in 12 iunie, sa fie realizate la un pret de 28.500 lei. Scaderea precipitata a euro a deteminat ca, doar cateva zile mai tarziu, pretul sa coboare la 26.500 lei. Pentru scadenta lunara, euro este cotat la 25.000 lei, in timp ce pentru iulie pretul este de 25.800 lei, dupa ce in data de 11 iunie acesta fusese de 26.200 lei.
O evolutie volatila a avut paritatea euro/dolar. La inceputul perioadei analizate pretul futures a fost de 84,71 centi, pentru ca in data de 15 iunie sa fie atins un maxim de 86,6 centi, care a adus un profit imediat celor ce aveau pozitii de cumparator. Luni, 18 iunie, euro a inceput sa scada, pretul fiind stabilit la 85,85 centi, pentru ca miercuri pretul sa coboare la 85,01 centi.
Evolutia euro impune hedgingul
Pentru cei care realizeaza actiuni de comert exterior in zona euro, cea mai indicata solutie de acoperire a riscurilor la care sunt supusi de moneda unica ramane hedgingul. Toma Dosteteanu, directorul Casei Romane de Compensatie, ne-a explicat ce inseamna hedgingul. „In esenta, el reprezinta operatiunea prin care un pret al unei tranzactii din viitor inceteaza sa fie o necunoscuta si devine un pret ferm, care poate fi folosit in calcule economice si in previziuni. In piata la vedere (spot) exista asa-zisa pozitie long, care se refera la lucrurile pe care le detinem, pozitia short fiind lucrurile pe care nu le avem, dar va trebui sa le realizam. Avem o pozitie long asupra casei in care locuim si pozitie short asupra automobilului pe care intentionam sa il cumparam in toamna care va urma. In plan real putem lua, de exemplu, o firma romaneasca exportatoare – care in prezent detine euro (pozitie long) si, in viitor, in urma schimbului valutar, va detine lei (pozitie short). Pentru a acoperi riscul valutar, exportatorul trebuie sa ia o pozitie opusa in piata futures, adica short. Pozitia si sensul operatiunii sunt doua lucruri diferite. La scadenta, exportatorul va vinde euro pe piata interbancara, acum vanzand contracte futures. Oricine poate face o previziune asupra cursului valutar de peste o luna, doua sau trei. Aceasta previziune poate fi extrem de bine fundamentata, iar rezultatul ei poate fi luat in calcul pentru operatiunile economice din perioada viitoare. Totusi, acuratetea previziunii poate fi contrazisa de diverse evenimente care nu pot fi prevazute sau influentate. Singura cale prin care cursul valutar viitor poate fi inclus suta la suta in planurile de viitor este hedgingul. De exemplu, euro are un trend de scadere in perioada urmatoare. Dar chiar in saptamana 9 – 13 iunie euro a crescut cu 2% fata de leu si dolar. Poate a fost doar o crestere conjuncturala, de scurta durata, dar este cert ca a influentat negativ activitatea importatorilor. Dar daca tendinta de scadere se confirma, intrebarea este cu cat? Caci poate fi o scadere nesemnificativa sau poate fi o prabusire de 3% intr-o singura zi, care in mod cert ii va afecta pe exportatori. Folosit acolo unde este cazul, hedgingul nu poate decat sa influenteze pozitiv activitatea unei firme. Apeland la hedging, conducerea firmei poate sa se concentreze pe realizarea competitiva a obiectului sau de activitate, fara a mai avea grija ca un curs valutar nefavorabil ii va anula rezultatele muncii”.