Prețul energiei electrice a depășit pentru prima dată 3000 de lei pe megawatt oră

Duminică, 19 ianuarie 2025, prețul energiei electrice a depășit pentru prima dată 3000 de lei pe megawatt oră. Aceasta este o creștere mare a prețurilor și reprezintă un semnal de alarmă pentru România, mai ales că țara noastră are deja probleme cu securitatea energetică.

Cel mai greu resimt această criză familiile cu venituri mici și micii antreprenori, care nu reușesc să țină pasul cu cheltuielile. Pentru a proteja oamenii, organizațiile din domeniu și asociațiile de consumatori cer măsuri urgente. Printre soluțiile propuse sunt: plafonarea temporară a prețurilor, ajutoare pentru gospodăriile vulnerabile, revenirea la un sistem de echilibrare a pieței la 60 de minute și sprijinirea cooperativelor energetice, care ar putea fi o alternativă accesibilă pentru comunități. Situația necesită acțiuni clare și coordonate, nu doar declarații.

Este momentul ca autoritățile să ia măsuri pentru stabilizarea pieței și protejarea consumatorilor. România are nevoie de o strategie energetică realistă și corectă, care să pună cetățeanul pe primul loc și să asigure accesul la energie la un preț echitabil. Până atunci, românii continuă să piardă bani din cauza facturilor mari, au transmis cei de la RoEnergie.

De ce România are prețuri mari la energie?

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a explicat motivele pentru care România plătește uneori cele mai mari prețuri la energie electrică pe piața spot (piața pentru ziua următoare), în ciuda apartenenței la o piață energetică europeană interconectată.

România face parte dintr-o piață spot comună cu Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, Polonia și Germania, unde, teoretic, diferențele de prețuri între state ar trebui să fie minime. Cu toate acestea, în anumite zile, România înregistrează prețuri mai mari decât țările vestice. Sebastian Burduja a identificat două cauze principale:

  • Lipsa capacităților de producție: În ultimele decenii, România a închis peste 7.000 MW de capacități de producție, echivalentul a zece reactoare de la Cernavodă. Majoritatea acestor capacități proveneau din centrale pe cărbune sau gaze naturale, care asigurau producție constantă. Lipsa investițiilor în noi unități de producție a condus la o situație în care România nu-și poate acoperi consumul intern și este nevoită să importe energie, de obicei în momente când cererea este mare și oferta limitată, ceea ce duce la creșterea prețurilor.
  • Lipsa interconexiunilor între state: Deși România face parte din piața energetică europeană, aceasta nu funcționează ca o piață unică din cauza lipsei interconexiunilor între anumite țări, cum ar fi Austria și Slovacia. O mai bună conectivitate ar permite accesul la energie mai ieftină din state precum Franța, care produce energie electrică la costuri mult mai mici.