O decizie a Tribunalului de Primă Instanţă oferă o gură de oxigen operatorilor economici din România şi ar putea tempera iminenta creştere a preţului energiei în 2010.
Recent, Tribunalul de Primă Instanţă de la Luxemburg a dat câştig de cauză Estoniei şi Poloniei, anulând deciziile Comisiei Europene (CE) privind planurile naţionale de alocare (PNA) de cote de emisie de gaze cu efect de seră. Cele două state membre au reclamat CE după ce le-au fost diminuate substanţial alocaţiile naţionale. În hotărârea Curţii, se specifică faptul că statul membru, şi nu CE, decide, pe baza PNA elaborat în conformitate cu directiva europeană, asupra cotelor pe care le va aloca pentru perioada în cauză şi că, în acest caz, CE a comis un abuz de putere.
România a depus, la rândul său, două plângeri împotriva CE, fiindcă plafonul de emisii i-a fost redus cu 10% pentru 2007 şi cu aproximativ 21% pentru intervalul 2008-2012. „Hotărârile în cazul Estoniei şi Poloniei, dacă rămân definitive, pot fi invocate în cauze similare, constituind un precedent judiciar. Curtea nu a stabilit încă termenul de judecată în cazul României“, a precizat, pentru Capital, serviciul de presă al Tribunalului de Primă Instanţă.
Scenarii pentru utilizarea certificatelor recuperate
Prin scăderea cantităţii de emisii tolerate, practic, va fi redus numărul de certificate alocate fiecărei companii româneşti. În cazul României, numărul certificatelor pierdute ca urmare a deciziei CE de modificare a plafonului este de 19 milioane pe an. Reducerea alocaţiei va avea consecinţe pe plan economic. Primul efect va fi creşterea preţului energiei electrice şi, implicit, scăderea puterii de cumpărare a populaţiei. În cazul unor companii, acest lucru va presupune reducerea activităţii, având drept consecinţă imediată disponibilizarea de personal.
Actualul mecanism bazat pe certificate de emisie este simplu. Dacă la sfârşitul anului, în urma bilanţului făcut de fiecare societate, se constată că emisiile se află sub nivelul alocat, compania respectivă poate vinde certificatele rămase. Dimpotrivă, dacă nivelul emisiilor este excedentar, agentul economic trebuie să cumpere certificate. Ambele tipuri de tranzacţii sunt operate pe piaţa UE.
Deşi CE a făcut recurs împotriva deciziei Tribunalului de la Luxemburg, este nevoită să ia noi decizii în privinţa PNA-urilor Poloniei şi Estoniei. Comisarul Stavros Dimas a solicitat celor două state membre să transmită noile planuri de alocare. Cât priveşte utilizarea certificatelor recuperate prin decizia Curţii, există, practic, două variante. Prima: statul decide ca operatorilor să li se atribuie restul de certificate, potrivit planului iniţial. A doua variantă, aplicată de polonezi şi estonieni: certificatele sunt returnate la registru, urmând a fi utilizate de stat începând cu 2013, an în care se preconizează schimbarea întregului mecanism de alocare, după o formulă care nu este deocamdată finalizată.
Blocaj total în 2011
Ce efecte ar avea asupra economiei româneşti o decizie similară celei pronunţate în cazul Estoniei şi Poloniei? Dumitra Mereuţă, specialist în schimbări climatice, care a participat la elaborarea PNA privind alocarea de certificate pentru România, susţine că semnalele primite din piaţă arată că problemele sunt foarte grave. Complexurile energetice de la Turceni, Rovinari şi Craiova se află în dificultate, fiindcă diminuarea de către CE a plafonului de alocare le-a condus la un deficit mare de certificate. Şi, deşi în 2008 s-au descurcat luând din contul de pe 2009, deficitul va continua să crească, fiindcă nu au făcut achiziţii de certificate de pe piaţă. Pe de altă parte, CET-urile au vândut certificatele în avans pentru a putea plăti combustibilul, fiindcă nu au primit bani de la buget. Vestea bună este că surplusul de certificate de pe piaţă şi criza economică au coborât mult preţul lor în această perioadă. Însă necazurile abia urmează, explică Mereuţă: „Cred că 2011 va fi cel mai dificil an, din cauza acumulării deficitului. Dacă la complexurile energetice deficitul de certificate pentru 2008 era între 800.000 şi 1,8 milioane, la 30 aprilie 2010 acesta se va dubla, iar în 2011 se va ajunge la un blocaj total. Această situaţie va pune presiune pe preţul energiei. Recuperarea celor 21 de procente, prin hotărârea Curţii, ar diminua presiunea. Preţul energiei ar fi trebuit să crească începând cu 2008 şi continuând cu 2009, dar acest lucru nu s-a întâmplat, fiindcă a fost perioadă electorală. De la anul, însă, vom simţi din plin creşterea de preţ.“
Preţul energiei ar fi trebuit să crească în 2008 şi 2009, dar acest lucru nu s-a întâmplat, fiindcă a fost perioadă electorală. De la anul, însă, vom simţi din plin creşterea de preţ.
Dumitra Mereuţă, fost coordonator la nivel naţional al elaborării PNA
3,6 mil. de certificate ar putea lipsi complexurilor energetice în 2010. Deficitul ar urma să crească în 2011, blocând activitatea acestora
