Situaţia din sectorul energetic este mult mai bună în această perioadă decât era la jumătatea lunii ianuarie a anului trecut, în mare parte datorită resurselor hidro mari de care dispunem acum, faţă de debitul extrem de redus al Dunării din iarna trecută.
Astfel, joi, la ora 10:30, consumul ţării era de 8.915 MW, producţia de 10.068 MW, iar diferenţa era exportată.
VEZI AICI cum 2018 este Anul în care energia poate să împingă cu putere România
Producţia era compusă din 32,65% hidro – 3286 MW, 21,46% cărbune – 2.160 MW, 16,08% hidrocarburi – 1.618 MW, 13,50% nuclear – 1.359 MW, 13,39% eolian – 1.347 MW, 2,37% foto – 238 MW, 0,55% biomasa – 55 MW.
Preţul pe bursa de energie OPCOM, pe platforma pentru ziua următoare, cu livrare joi are un maxim de 232 lei pe MWh pentru orele 17:00 – 18:00. Spre comparaţie, în ziua de 18 ianuarie 2017, preţul maxim în orele de vârf a fost 450 de lei pe MWh.
Anul trecut în aceeaşi perioadă, consumul naţional de energie electrică şi gaze atingea recorduri istorice: aproape 10.000 de MW pentru electricitate şi 72 de milioane de metri cubi pe zi la gaze.
Prognozele privind debitul Dunării, unde se produce 40% din energie hidro, sunt optimiste. Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere până la valoarea de 6.900 metri cubi pe secundă, situându-se peste media multianuală a lunii ianuarie (4.950 mc/s). Spre comparaţie, anul trecut la mijlocul lunii ianuarie, debitul Dunării era de 2.150 metri cubi/secundă.
În 2017, din lipsa surselor hidro, vârful de consum a fost acoperit de producţia de electricitate din cărbune. AGERPRES
