Românii care folosesc lemnul de foc pentru încălzire, cei din mediul rural în special, au de furcă cu pregătirile pentru această iarnă. Prețurile în acest an, au suferit o majorare de 15% comparativ cu anul trecut.
Prețul la lemnul de foc îi pune în dificultate pe mulți români
Creștere pune o presiune mare pe bugetele multor familii din zonele rurale unde lemnul de foc este principala sursă de încălzire. De altfel, pensionarii și familiile cu venituri mici sunt în mod special afectați. Mulți sunt îngrijorați că nu vor putea face față costurilor ridicate din lunile reci ale acestui an.
Potrivit estimărilor, în 2023, prețul unui metru cub de lemn ar putea ajunge să coste chiar și peste o mie de lei.
Reprezentanții Direcției Silvice Botoșani susțin însă că prețurile la lemnul de foc a rămas același de anul trecut. Ce s-au scumpit, de fapt, sunt serviciile de transport și prelucrare a materialului lemnos. Bineînțeles acest lucru duce la creșterea prețului final de cumpărare.
„Prețul propriu-zis la lemn nu a crescut față de anul trecut. A rămas același. Însă a crescut prețul la transport și prețul tăierii materialului lemnos pentru a fi utilizat pentru încălzire. Și asta fiindcă s-a scumpit combustibilul dar crește și salariul minim pe economie. Toate acestea se adaugă la prețul final”, spune inginerul Marius Havriș, directorul Direcției Silvice Botoșani, potrivit Adevărul.
Datele Direcției Silvice arată că prețul unui metru cub, în pădure, la tăiere este de 450 de lei. După ce se adaugă cheltuielile de transport, dar și cele pentru tăierea în butuci pentru sobă se ajunge în unele cazuri la prețuri cuprinse între 700 și 1.000 de lei.
România a exploatat mai puțin lemn, arată datele INS
Operatorii economici atestaţi în exploatarea forestieră au exploatat, în 2022, un volum de 18,348 milioane metri cubi (mc) de lemn, destinat valorificării corespunzător cererii diferitelor sectoare de consum, cu 5,6% mai puţin decât în anul 2021, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Anul trecut, s-au livrat consumatorilor 1,389 milioane mc lemn rotund şi despicat, din care răşinoase 47,4%, fag 30,3%, diverse specii tari 8,3%, diverse specii moi 7,9% şi stejar 6,1%, arată datele INS.
Cel mai mare volum de lemn rotund utilizat anul trecut a fost cel de buşteni (46%). Lemnul de foc a reprezentat 39,3%, alte sortimente de lemn rotund 8% şi lemnul rotund şi despicat 6,7%.
Din volumul de lemn rotund utilizat de operatorii economici, lemnul de foioase a reprezentat 63,2% şi lemnul de răşinoase 36,8%. Din totalul lemnului rotund utilizat din specii de foioase, 93,2% a reprezentat vânzările la intern, 4,5% lemnul procesat în secţiile proprii, 1,4% consumul propriu şi 0,9% vânzările directe la export.
În ceea ce priveşte volumul de lemn rotund de răşinoase utilizat, 85,9% a reprezentat lemnul vândut la intern, 13% lemnul procesat în secţiile proprii, 0,7% vânzările directe la export şi 0,4% consumul propriu al operatorilor economici.