"Avem ouă suficiente, dar preţurile sunt mai mici decât erau în decembrie şi ianuarie. Acum, un ou la poarta fermei se vinde cu un preţ situat între 26 şi 28 de bani, fără TVA, ceea ce înseamnă o scădere cu 15 – 20% faţă de lunile decembrie şi ianuarie. Este ofertă mai mare de ouă pe piaţă, mai ales că au apărut şi ouăle de la ţărani. Din păcate este un preţ mic, care nu îi ajută prea mult pe fermieri. Numai în perioada aceasta se consumă în jur de 170 -180 de milioane de ouă provenite din ferme avicole, cu circa 50% mai mult decât într-o lună obişnuită", a declarat preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van.
Acesta a adăugat că un român mănâncă, în medie, 240 – 250 de ouă anual, ceea ce reprezintă un consum de 20 până la 22 de bucăți într-o lună obişnuită, însă în luna în care se sărbătoreşte Paştele consumul pe locuitor "sare" la circa 30 de bucăți.
Şeful UCPR susţine că la ora actuală sunt foarte multe solicitări de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR) pentru a construi sau moderniza ferme de găini ouătoare.
"Avem la ora actuală 220 – 230 de ferme de găini ouătoare autorizate sanitar-veterinar şi în continuare sunt solicitări de investiţii din fonduri europene pentru construcţii sau modernizări de ferme de găini ouătoare prin PNDR 2020. Consider că este mult mai scump să produci un ou la curte decât într-o fermă organizată, unde ai costuri controlate şi siguranţa alimentului controlată. De asemenea, producţia de pe piaţa ţărănească s-a mai redus în ultimii ani pentru că satele s-au depopulat, au plecat mulţi tineri în afară, iar bătrânii nu mai pot. Dacă anii trecuţi aveam pe piaţă circa 25% ouă din ferme şi 75% din gospodăriile ţărăneşti, acum proporţia este cam 40% din ferme şi 60% din gospodării. Consider că este un lucru bun că a crescut ponderea ouălor produse în fermele autorizate pe total ofertă pentru că sunt ouă sigure, proaspete, cu costuri controlate şi la preţuri rezonabile", a explicat reprezentantul crescătorilor de păsări.
În ceea ce priveşte exporturile de ouă, Van susţine că anual pleacă în ţările Uniunii Europene aproape 200 de milioane de ouă din producţia autohtonă, mai ales în perioada de vară, iar în ultima perioadă a început să se dezvolte şi segmentul de ouă procesate.
"Avem şi ceva export mai ales în lunile de vară când oferta de ouă de pe piaţă este mai mare decât în lunile de iarnă. Exportăm aproape 200 de milioane de ouă pe an în ţările UE, însă începe să se dezvolte şi segmentul de ouă procesate, respectiv ouă lichide sau ouă praf, care se livrează către industria alimentară. Legislaţia europeană este foarte drastică din punct de vedere al igienei pentru cei care folosesc ouă şi de aceea trebuie să aibă spaţii clar identificate pentru recepţie, pentru spargere ouă şi pentru depozit. Din acest punct de vedere este mai bine să faci comandă de ouă lichide care sunt pasteurizate. Sunt fabrici speciale, iar noi avem trei până în prezent şi mai este una în proiect", a spus preşedintele UCPR.
Piaţa europeană este foarte dezvoltată pe segmentul ouălor procesate, susţine Van, care a dat exemplul Italiei care procesează 50% din producţia de ouă, în timp ce în România segmentul ocupă până 5% din producţie.
"Astfel de produse o să fie tot mai căutate la export şi ar fi de preferat şi la noi să crească acest segment, mai ales în lunile de vară, când oferta din piaţă este mai mare. Pe acest segment ai posibilitatea să faci ouă lichide, fie din albuş, fie din gălbenuş, la fel şi în cazul ouălor praf. În vară oferta din ferme este mai scăzută, de circa 120 de milioane de ouă, pentru că există pe piaţă şi produsele din gospodării, însă în lunile de iarnă ajungem şi la 150-160 de milioane de ouă", a explicat Ilie Van.
În România, ouăle cu cod 3 provenite de la găini crescute în cuşcă reprezintă 60% din consum, faţă de 75% cât este media în Uniunea Europeană, iar restul de 40% sunt cele cu cod 0, 1 şi 2, respectiv cele provenite de la găinile crescute în ferme ecologice, în aer liber şi la sol.
"Pe partea eco sunt doar câteva ferme în România, până în 2%, pentru că nu prea este piaţă. Practic, în toată Europa, ouăle ecologice sunt la 2% din consum, pentru că nici acolo preţurile nu sunt accesibile pentru toată lumea. Ouăle cu cod 3 sunt de la găinile crescute în cuşcă şi au cel mai mare consum – 75% – în Europa, restul provin de la găini crescute la sol, în aer liber, cu coduri 0, 1, 2. În Romania avem un procent mai mic, în jur de 60%, consum de ouă provenite de la găini crescute în cuşti, pentru că foarte mulţi fermieri au pus găinile la sol şi în aer liber", a subliniat reprezentantul crescătorilor de păsări.
Nu în ultimul rând, preşedintele UCPR şi-a exprimat îngrijorarea faţă situaţia creată de Polonia din cauza ouălor cu salmonella livrate mai multor ţări europene, inclusiv în România, la preţuri foarte mici faţă de costurile producătorilor români.
"Noi am făcut foarte multe solicitări la autorităţile naţionale şi europene să înceteze practicile polonezilor care încalcă orice normă de comercializare din Europa. Ei ar fi trebuie să sisteze livrarea ouălor în momentul în care aveau o suspiciune, dar nu au făcut-o, dimpotrivă, le-au livrat la jumătate din costurile de producţie ale fermierilor români. Noi făceam ouă suficiente şi nu era normal să ne intre pe piaţă din schimburi intracomunitare la jumătate din costurile noastre de producţie. Sunt practici comerciale neloiale şi de aceea am cerut comisarului european să intervină. Ne-a răspuns la cele două scrisori pe care le-am trimis, dar răspunsul nu ne-a mulţumit şi pregătim un contra-răspuns pentru că fermierii nu mai acceptă să piardă bani din cauza altor fermieri din Europa care nu respectă normele. Dacă există legislaţie, nu cred că trebuie să ne canibalizăm între noi. Nu acesta este rolul pieţei unice. Rolul ei este să stimuleze competitivitatea, nu şmecheriile", a mai spus Ilie Van.
Cei peste 200 de producători de ouă din UCPR realizează 85% – 90% din producţia autohtonă de ouă obţinută în sistem industrial, iar producţia anuală de ouă se ridică la circa 1,36 de miliarde de bucăţi.
AGERPRES
