rezervele uzuale ale Statelor Unite sa se situeze la cel mai inalt nivel in perspectiva varfului de consum din perioada verii, cand consumul de benzina creste foarte mult. In loc de aceasta, mai multi oficiali au declarat ca rezervele se afla la o valoare care reprezinta un minim istoric. Nervozitatea din piata este determinata si de incertitudinea privind deciziile care vor fi adoptate de Organizatia tarilor exportatoare de titei – OPEC. Puternica organizatie, care detine inca 60% din comertul mondial cu titei, anuntase ca va decide la inceputul lunii aprilie reducerea cu inca 4% a productiei proprii. Tot mai multi analisti se indoiesc insa ca in conditiile in care preturile au crescut la peste 38 USD pe baril, OPEC va mai incerca o noua limitare a productiei. La aceste preturi, tarile exportatoare de petrol obtin profituri foarte bune, putand chiar sa mareasca productia pentru a avea venituri mai mari. Din acest motiv investitorii sunt nervosi, foarte multi anticipand amanarea deciziei de limitare a productiei din partea OPEC. Pe langa temerea ca atentatele de la Madrid pot fi urmate de altele asemanatoare, iesirea din recesiune a economiei mondiale este un factor important al cresterii cererii de petrol si implicit a majorarii pretului.O alta miscare importanta pe piata internationala a titeiului a fost marcata de vizita primului-ministru britanic, Tony Blair, la Tripoli. Libia vrea sa-si mareasca cu o treime capacitatea de extractie a petrolului, atat prin modernizarea capacitatilor existente, cat si prin punerea in exploatare a unor noi campuri petrolifere. Saptamana trecuta, Libia a semnat cu Royal Dutch/Shell un parteneriat prin care oficialii britanici vor investi 200 milioane de dolari in dezvoltarea industriei de gaze naturale din aceasta tara. Programul libian prevede ca productia de titei a tarii sa atinga 2,1 milioane de barili pe zi in 2009, investitiile ridicandu-se la peste 3 miliarde de dolari pe an, pentru urmatorii cinci ani. Productia actuala a Libiei este de 1,6 milioane de barili pe zi, incluzand si noile capacitati Eni Wafa si perimetrul Elephant. Libia este cel mai mare producator si exportator de titei din Africa de Nord, insa dupa 1980 capacitatea sa de productie a scazut la putin peste 1,5 milioane de barili/zi, fata de peste trei milioane de barili/zi cat se inregistrau in 1970.Politica actuala a Libiei este de a-si majora cota de productie de care beneficiaza in cadrul OPEC. In prezent are alocate 1,31 milioane de barili/zi, urmand ca de la 1 aprilie sa scada la 1,26 milioane de barili/zi. Shell se alatura altor companii occidentale, mai mici, care insa sunt active pe piata libiana. Eni – Italia, Repsol – Spania si OMV – Austria sunt printre cele mai active in Libia. Companiile americane sunt reunite in asa-numitul Oasis Group, compus din Conoco (ConocoPhillips), Amerada Hess si Marathon Oil, care extrageau 850.000 de barili/zi in 1986, inainte de impunerea sanctiunilor, si sunt asteptate sa preia conducerea in domeniul investitiilor in Libia. In plus, Occidental Petroluem producea 170.000 de barili pe zi in 1986, iar presedintele acestei companii a fost primul oficial american de rang inalt care a vizitat recent Libia, promitand ca productia va fi reluata cat de curand.Piata petrolului ramane insa extrem de nervoasa, fiind greu de prezis unde se va opri pretul petrolului, dupa ce a marcat o crestere continua mai bine de un an de zile. Cu toata cresterea cantitatii de petrol care a fost injectata pe piata, pretul acestuia nu manifestat nici o tendinta de limitare. Oferta suplimentara a fost absorbita rapid de SUA si de China, cea din urma intr-un proces rapid de dezvoltare.