Piața petrolului traversează o perioadă de instabilitate majoră, pe fondul conflictelor economice globale și al deciziilor luate de marile puteri. Prețul barilului a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii trei ani, fiind influențat de măsurile comerciale adoptate de SUA și de intențiile OPEC+ de a crește producția.
Aceste schimbări au generat temeri privind un posibil excedent de țiței pe piața internațională, ceea ce ar putea menține cotațiile la un nivel scăzut. În acest context, analiștii avertizează asupra riscurilor pe termen lung pentru producători, în timp ce consumatorii ar putea beneficia de prețuri mai accesibile la combustibili.
Prețul petrolului scade drastic, influențat de factori economici globali
Miercuri, prețul petrolului au atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani, ca urmare a efectelor provocate de tensiunile comerciale internaționale.
Politicile economice impuse de fostul președinte american Donald Trump au condus la un climat de incertitudine în piața energetică, iar investitorii se tem de o scădere a cererii globale de petrol.
În același timp, Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi (OPEC+) au semnalat că sunt pregătiți să crească producția, ceea ce ar putea accentua dezechilibrul dintre cerere și ofertă.
Conform datelor furnizate de Bloomberg, la bursa ICE Futures, țițeiul Brent din Marea Nordului a înregistrat o scădere de 3,8%, ajungând sub pragul de 69 de dolari pe baril, ceea ce reprezintă cel mai mic nivel din decembrie 2021.
În același timp, pe piața New York Mercantile Exchange (Nymex), petrolul „light sweet crude” s-a depreciat cu 4,5%, coborând aproape de 55 de dolari pe baril, valoare minimă din mai 2023.
Creșterea producției și măsurile comerciale din SUA influențează piața petrolului
Situația actuală este determinată de mai mulți factori, printre care măsurile comerciale luate de Statele Unite, ce ar putea reduce cererea globală de energie.
În paralel, OPEC+ intenționează să continue planurile de majorare a producției, în ciuda condițiilor economice instabile.
În plus, creșterea stocurilor interne de petrol din SUA amplifică așteptările privind un potențial excedent, fapt ce contribuie la menținerea presiunii asupra prețului barilului de țiței.
Tendința descendentă a prețului petrolului a început în luna ianuarie, odată cu apariția noilor politici comerciale ale administrației americane.
Aceste măsuri au dus la îngrijorări legate de posibile conflicte economice la nivel internațional, ceea ce a generat o scădere continuă a cotațiilor.
OPEC+ se confruntă cu presiuni economice și politice
În conformitate cu planul inițial, OPEC+ intenționează să crească producția de petrol cu 120.000 de barili pe zi începând cu 1 aprilie.
Această decizie vine în contextul în care președintele Donald Trump a solicitat din nou Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol „să reducă prețul petrolului”, reluând o cerere formulată și în primul său mandat.
Cu toate acestea, statele membre ale OPEC, care depind de veniturile obținute din vânzarea țițeiului pentru a-și finanța cheltuielile guvernamentale, nu sunt încântate de actualul nivel al prețului petrolului.
Totodată, organizația cu sediul la Viena avertizează asupra riscurilor generate de taxele vamale impuse de SUA, care „sporesc incertitudinile de pe piețe, ceea ce poate duce la dezechilibre între cerere și ofertă, generând mai multă volatilitate”.
Previziunile pieței petrolului indică un posibil surplus în viitor
Potrivit estimărilor Agenției Internaționale a Energiei, piața petrolului ar putea intra într-o perioadă de supra-aprovizionare în anul următor.
Această posibilitate ridică semne de întrebare cu privire la evoluția prețurilor și la strategiile pe care le vor adopta marile state producătoare de petrol pentru a contracara efectele negative asupra economiilor lor.
