Creşterea preţului la medicamentele uzuale şi scăderea consumului se numără printre efectele politicii aplicate de Ministerul Sănătăţii de mai bine de un an.
Efectul politicii de preţ duse anul trecut de Ministerul Sănătăţii, dar şi evoluţia cursului valutar au determinat distribuitorii şi farmaciile să crească preţurile medicamentelor eliberate fără reţetă (OTC-uri), segment de piaţă nereglementat de autorităţi. Acest lucru se observă nu numai în farmacii, unde pacienţii trebuie să plătească nouă lei pentru clasicul Faringosept, tot atât cât pentru Strepsils, dar şi în cifrele întregii pieţe, care a înregistrat o scădere a vânzărilor.
„Reacţia a fost destul de justificată la nivelul distribuitorilor şi farmaciilor, care trebuiau să-şi ţină capul deasupra apei“, explică, pentru Capital, Petru Crăciun, director general al Cegedim, companie de analiză şi studii de piaţă. „Însă, pe de-o parte, companiile care au autorizat creşteri importante de preţuri probabil că vor regreta acest lucru într-o oarecare măsură; pe de altă parte, ca profesionişti, ne punem întrebarea dacă şi acest segment, mai puţin important decât cel al medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie, ar trebui sau nu să fie complet reglementat“, mai spune managerul. Majoritatea ţărilor din Europa reglementează preţurile OTC-urilor, dar nu este o majoritate covârşitoare. De exemplu, în Franţa sunt reglementate; în Marea Britanie, nu.
Dragoş Dinu, partener-consultant al companiei de consultanţă Link Resource, numeşte şi el, printre cauzele care au dus la creşterea preţurilor, presiunea pusă de noul sistem de adaosuri de la nivelul distribuţiei, care a obligat atât distribuitorii, cât şi farmaciştii să îşi reevalueze politicile comerciale în zona portofoliului nereglementat. De asemenea, presiunea pusă pe preţurile medicamentelor din categoria produselor reglementate poate duce la decizii de compensare a pierderilor de profit prin scumpirea produselor nereglementate. „Evident, în zona de automedicaţie, consumatorul suportă integral costul produsului, deci este direct afectat. Există totuşi, pentru consumatori, varianta de a se orienta către produse cu aceeaşi substanţă activă fabricate local, care sunt mult mai ieftine. Exemple clasice: acid acetilsalicilic produs local în loc de Aspirin Bayer, ibuprofen în loc de Nurofen, paracetamol în loc de Saridon, Panadol etc.“, explică Dinu.
Durerile sistemului, fără leac Ministerul Sănătăţii a îngheţat anul trecut cursul de referinţă al euro folosit de companii pentru calcularea preţului medicamentelor pe bază de prescripţie medicală, punând în dificultate companiile în contextul deprecierii accentuate a leului. Pentru a împiedica repetarea acestei situaţii, ministerul a schimbat anul acesta modul de calculare a preţurilor, astfel că preţurile la medicamentele din import au înregistrat, de la 1 aprilie, o uşoară scădere, în timp ce la cele produse în România au crescut. „Noile acte normative au dus la câteva schimbări importante, care ne influenţează în mod negativ activitatea în acest an: diminuarea pe cale administrativă a preţurilor produselor din import, diminuarea adaosului la produsele cu preţ mai mare de 300 de lei, introducerea plafoanelor orientative pentru decontarea produselor eliberate pe reţete compensate sau gratuite. Aşa cum era de aşteptat, s-au înregistrat pierderi mari pe stoc din cauza reducerilor preţurilor din aprilie 2009“, arată Isabelle Iacob, director general la Help Net Farma.
Consumul de medicamente, la dietă
Cele mai importante elemente care vor influenţa în lunile următoare modificările de preţuri ale medicamentelor şi, implicit, evoluţia întregii pieţe, sunt scăderea puterii de cumpărare, cel mai evidentă la nivelul OTC-urilor, şi creşterea preţurilor, cel mai vizibilă la medicamentele eliberate pe bază de presripţie. Efectul direct şi relativ imediat este că va scădea consumul de medicamente, aflat oricum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa.
„În general, piaţa totală va avea în 2009 o uşoară scădere în volum şi o staţionare în valoare, cauzate în primul rând de evoluţia cursului valutar. Pentru OTC, scăderea este semnificativă şi continuă. Ea trece de incidenţa unei evoluţii ocazionale, relevând scăderea puterii de cumpărare şi a disponibilităţii populaţiei pentru cumpărături nu neapărat necesare. În plus, din cauza problemelor din sistem de anul trecut, cauzate de menţinerea la un curs forţat a preţului la medicamentele pe bază de prescripţie, întregul lanţ de aprovizionare a încercat să se susţină financiar pe zona OTC. Însă aici creşterile de preţuri au determinat o scădere a volumului de vânzări“, spune Petru Crăciun.
Companiile care au autorizat creşteri importante de preţuri probabil că vor regreta acest lucru.
Petru Crăciun, director general Cegedim
Creşteri oscilante
Vânzări Piaţa farmaceutică a crescut în primul trimestru, faţă de ianuarie-martie 2008, cu 22,5%, până la două miliarde lei. Cel mai mare avans l-au înregistrat medicamentele eliberate pe bază de prescripţie (26,5%), cele eliberate fără reţetă (OTC) crescând cu doar 9,5%, potrivit Cegedim România.
Euro În monedă europeană, creşterea pieţei a fost de numai 6%, până la 466 milioane de euro; piaţa medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie a înregistrat o creştere de 9,4%, în timp ce cea a OTC a scăzut cu 5,3%.
