Preţul spot al energiei electrice comercializat pe bursa locală a avut o creştere de 60% în mai 2017, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, şi de 12% faţă aprilie 2017, potrivit datelor centralizate ale OPCOM(operatorul bursei de energie). Astfel, de la 120 de lei/ MWh, preţul mediu la care se tranzacţiona energia anul trecut, în mai 2017 s-a ajuns la 193 de lei/MWh. Volumul tranzacţiilor a fost mai mic cu 13%, dar, pe fondul preţurilor mult mai mare, valoarea lor a urcat cu aproape 40%.

În schimb, pe PCCB, piaţa contractelor bilaterale pe termen lung, nu s-a întâmplat mare lucru, în mai, faţă de anul trecut. Preţul a rămas constant, la circa 160 de lei/MWh, ceea ce este o veste bună pentru consumatorii casnici din România, pentru că furnizorii cumpără energia ce le este destinată aproape exclusiv de pe această piaţă.

Ceea ce se întâmplă pe PZU (piaţa spot) este de natură să afecteze pe traderi, care livrează către firme, mai ales pe cei care sunt nevoiţi să facă achiziţii de ultim moment pentru a-şi onora obligaţiile. Toată această situaţie se datorează unui cumul de factori ce tin de hazard, dar şi de dorinţa evidentă a producătorilor de energie de a specula un context favorabil.

De ce?

O asemenea creştere a preţului energiei pe piaţa spot are două explicaţii. În primul rând, deficitul de producţie în condiţiile unei cereri constante. În luna mai a acestui an au fost închise, pe rând sau temporar, capacităţi de producţie totalizând aproape 2.000 de MW. Printre acestea, pe rând, cele două reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, ambele turbine ale termocentralei Petrom de la Brazi, plus grupuri de la Complexul Oltenia. De altfel, acest lucru se vede şi pe diagrama producţiei şi consumului din Sistemul Energetic Naţional, în luna mai. Putem observa cum producţia nu a depăşit decât arareori 6.000 de MWh, o cifră mică faţă de mediile multianuale, în timp ce consumul este constant mai mare. Practic, România a ajuns net importator de curent, o situaţie inedită în peisajul ultimilor ani, când ţara noastră a avut constant o balanţă comercială cu energie excedentară.

 

Precizări: Reactoarele 1 şi 2 au fost deconectate pe rând de la SEN, pe fondul unor avarii temporare. Împreună, totalizează 1.400 MW, putere instalată. Cele două turbine, totalizând 860 de MW ale Centralei Brazi Petrom  nu funcţionează de mai multe luni, pe fondul unor lucrări de mentenanţă la ele. De asemenea, la CEO , două grupuri nu au funcţionat, în mai.

În al doilea rând, dupa cum spune preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, piaţa românească are tendinţa să se alinieze cu cele din regiune, cu care este conectată. Din ce în ce mai mult, cele patru pieţe conectate, Slovacia, Cehia, Ungaria şi România, tind să uniformizeze preţul energiei. Şi cum, şi la vecini, preţul energiei a urcat foarte mult, piaţa românească a urmat trend-ul.

 

Nici un efect la consumatorii casnici

Evident, pe fondul unei oferte scăzute de energie, cei mai câştigaţi sunt producătorii, care au putut să-şi vândă energia la preţuri nesperat de mari. Hidroelectrica sau CEO au putut vinde cantităţi de energie pe PZU la preţuri foarte bune.

Din punct de vedere al consumatorului casnici, nu există efecte. Furnizorii care activează pe piaţa reglementată a gospodăriilor nu îşi asigură energia de pe PZU – piaţa spot, ci de pe PCCB, piaţa contractelor bilaterale pe termen lung, unde preţul a rămas acelaşi, atât faţă de aprilie 2017, cât şi faţă de aprilie 2016, adica circa 160 de lei/MWh.

Toată energia produsă în România este vândută pe bursa OPCOM. Contractele bilaterale nu se mai practică de mai mult de trei ani.