Chiar dacă zona euro dă semne pozitive de viață în ceea ce privește creșterea economică și a cheltuielilor de consum, uniunea valutară înregistrează deflație, cu preţuri care în general se prăbuşesc.
Aceste prețuri au scăzut în special în urma prăbuşirii prețurilor petrolului, spre sfârșitul anului trecut – dar prețurile nu erau foarte sus în Europa nici înainte de asta.
Petrolul nu este însă singurul lichid scump, de culoare închisă, al cărui preţ se prăbuşeşte.
Heineken, Carlsberg, AB Inbev și companiile private producătoare de bere înregistrează scăderi ale preţurilor produselor lor.
Marii producători agricoli, cum ar fi companiile de bere, sunt unii dintre cei mai mari beneficiari ai ieftinirii petrolului, deoarece producţia de bere implică un consum foarte mare de energie. Prețurile ar putea creşte din nou pe măsură ce efectul temporar al ieftinirii petrolului trece.
Faptul că prețurile berii sunt în scădere ar putea părea un lucru bun – nu însă şi potrivit lui Taimur Baig de la Detusche Bank, care a scris într-o notă de săptămâna trecută:
„În ultimele decenii, băncile centrale din țările industrializate şi-au construit ţinte de inflaţie în jurul obiectivelor de inflație. De asemenea, cu piețele financiare fiind mult mai deschise astăzi decât în urmă cu un secol, cu legături ale economiei şi finanţelor considerabil mai puternice, prețurile activelor au devenit factori majori ai fluctuaţiilor economice.
Prin urmare, costurile deflației sunt mai mari decât oricând.
Prețurile sunt în creștere în întreaga Germania, cu această ţară respingând în mod clar din tendința deflaționistă văzută în anii de după criza euro. Economia Germaniei este în creștere într-un ritm modest și deplina ocupare a locurilor de muncă este aproape, ceea ce ar putea crea unele presiuni inflaționiste.
Astfel încât, este berea un semnal referitor la lucrurile ce vor să vină?
