Prețurile la carnea de porc reprezintă un subiect de interes pentru români, mai ales în perioada Sărbătorilor. Cererea este mare în această perioadă, iar specialiștii avertizează că încă sunt probleme cu aprovizionarea. Cum vor evolua prețurile la carne în prag de Crăciun?
Prețurile la carne de porc nu vor crește semnificativ de sărbători
Industria de carne din România își intensifică pregătirile pentru Sărbătorile de iarnă, cu scopul de a pune la dispoziția consumatorilor o gamă variată de produse la prețuri accesibile.
Dana Tănase, directorul executiv al Asociației Române a Cărnii (ARC), a declarat că, în ciuda dificultăților din sector, nu se anticipează creșteri semnificative ale prețurilor.
„În momentul de faţă, ne pregătim pentru Sărbători, pentru Crăciun, şi încercăm să punem pe masa consumatorului toată gama de produse cu care acesta s-a obişnuit de-a lungul anilor. Fără doar şi poate vor fi la preţuri normale, nu se anticipează creşteri semnificative, aşa cum apare în spaţiul public”, a precizat Dana Tănase, potrivit Agerpres.
Aprovizionarea rămâne o problemă în prag de Sărbători
Sectorul se confruntă în continuare cu probleme legate de aprovizionarea cu carne de porc de pe piața internă. Totuși, o creștere de 15% a producției interne în primul semestru al anului 2024 comparativ cu 2023 indică o tendință pozitivă. Aceasta este rezultatul repopulării fermelor afectate de pesta porcină africană, un proces esențial pentru stabilizarea pieței.
„În continuare există probleme cu aprovizionarea cu carne de porc de pe piaţa naţională, nu este un secret pentru nimeni, dar trebuie spus că pentru primul semestru al anului, comparativ cu anul 2023, s-a înregistrat o creştere a producţiei de carne de porc cu 15% şi asta ne bucură. E un semn bun, e un semn conform căruia fermele au început să repopuleze şi sperăm că se vor diminua treptat, treptat, efectele pestei porcine africane”, a explicat directorul ARC.
Consumul mediu anual de produse din carne în România se situează la aproximativ 14 kg/locuitor, aproape de media europeană de 15 kg. Totuși, promovarea dietelor vegane și vegetariene, mai ales în țări precum Belgia, începe să influențeze negativ tendințele de consum în Europa.
Un factor semnificativ pentru viitorul industriei este schimbarea comportamentului consumatorilor. Vânzările produselor premium și ale celor din vitrinele asistate au scăzut, în timp ce segmentul ready-meal și produsele private label înregistrează creșteri. Tinerii preferă să mănânce în oraș sau să achiziționeze preparate rapide, ceea ce afectează tradiția consumului de produse procesate acasă.
În ciuda acestor provocări, produsele private label fabricate de procesatorii români au ajuns la standarde înalte de calitate, oferind o alternativă competitivă din punct de vedere al prețului.
Provocările anului 2025
Pentru 2025, industria alimentară se pregătește să facă față unor schimbări semnificative, cum ar fi:
- Creșterea salariului minim pe economie, care va genera presiuni asupra companiilor pentru ajustarea salariilor pe întregul lanț ierarhic.
- Ridicarea plafonării prețurilor la energie, ceea ce ar putea adăuga costuri suplimentare majore.
- Eventualele noi taxe și eliminarea facilităților fiscale, care ar putea afecta profitabilitatea marilor companii din industrie.
Estimările unor companii mari arată că eliminarea facilităților fiscale ar putea genera pierderi de peste 5 milioane de euro pentru organizațiile cu peste 2.000 de angajați.
„În primul rând, ne gândim la creşterea salariului minim pe economie, creştere care antrenează o majorare de salariu în avalanşă, pentru că nu poţi să măreşti doar celui care este pe salariul minim, pentru că vin ceilalţi şi întreabă: „eu ce fac, mie nu-mi măreşti salariul?” şi atunci companiile trebuie să facă mărirea pe tot lanţul. Pe de altă parte, vor fi preţurile la energie electrică, care reprezintă încă un mare mister din aprilie încolo şi pe urmă mai trebuie să vedem dacă vor fi şi alte taxe. Sunt unele companii mari care şi-au făcut o simulare ce s-ar întâmpla dacă s-ar reduce toate facilităţile fiscale şi la peste 2.000 de angajaţi, impactul financiar este de peste 5 milioane de euro”, a avertizat reprezentantul ARC.
Lipsa forței de muncă
Un alt obstacol major pentru procesatorii din România este lipsa forței de muncă. Specializarea și instruirea lucrătorilor locali sunt adesea compromise de migrarea acestora în alte țări pentru salarii mai mari. De asemenea, aducerea lucrătorilor din Asia implică eforturi suplimentare pentru instruire, în special în domenii precum igiena alimentară.
„Lipsa forţei de muncă este o problemă în continuare. Oamenii, chiar dacă îi specializezi şi şcolarizezi, în clipa în care găsesc altceva mai bun în afară, pleacă imediat pe salarii mai mari. Pe de o parte, faptul că se aduc lucrători din Asia în industria alimentară este destul de dificil, pentru că trebuie să o iei de la zero cu instruirea şi cu normele de igienă, iar pe de altă parte, dacă este să ne gândim la consum, consumul începe să scadă”, a explicat Dana Tănase.
În ciuda dificultăților, Dana Tănase consideră că industria se află pe un drum pozitiv, mai ales datorită repopulării fermelor și adaptării companiilor la noile cerințe de consum.