Sebastian Burduja dezvăluie că plafonarea preţurilor la energie ar putea continuă şi dupa 31 martie
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că profesori de la facultăți de drept și experți din domeniul energetic vor face parte din comitetul interministerial care va decide asupra noii scheme de ajutor pentru plata facturilor la energie.
Ministerul și-a propus ca toate criteriile să fie stabilite până la finalul anului. Burduja a menționat că, având în vedere disfuncționalitățile actuale ale pieței energetice europene, există posibilitatea ca plafonarea prețurilor să fie menținută și după 31 martie 2025.
El a mai precizat că autoritățile vor consulta cadre didactice universitare pentru a stabili viitoarea schemă de ajutor destinată persoanelor vulnerabile, după expirarea actualei scheme de plafonare-compensare, la sfârșitul lunii martie 2024.
Sebastian Burduja a afirmat că se pregătește înființarea rapidă a unui comitet interministerial care va include experți din mediul academic și specialiști din domeniul energetic, pentru a contura mecanismul de sprijin ce va intra în vigoare după 1 aprilie 2025. Acesta va avea ca scop protejarea consumatorilor vulnerabili și combaterea sărăciei energetice.
Furnizarea energiei electrice şi termice, obligaţie de serviciu public?
Totodată, se analizează posibilitatea transformării schemei de compensare într-o obligație de serviciu public, mai bine adaptată contextului administrativ românesc.
Ministrul a subliniat că și după 1 aprilie 2025 consumatorii vulnerabili vor beneficia de protecție, iar soluția legislativă nouă va fi pregătită până la finalul anului 2024. În acest sens, vor fi luate în considerare venituri sub un anumit prag, familii numeroase și persoane care folosesc aparate medicale. De asemenea, va fi analizat venitul total al gospodăriei, costurile cu energia și numărul membrilor acesteia.
„Luăm în calcul un mecanism de protejare a oamenilor cu venituri reduse şi pentru care costurile cu energia pot avea o pondere mare în totalul costurilor gospodăriei. În acest mecanism vom avea în vedere respectarea garanţiilor constituţionale privind caracterul de stat social al României, asigurarea unui nivel de trai şi respectarea demnităţii umane.
Avem în vedere că, pentru consumatorii casnici, furnizarea energiei electrice şi termice să devină obligaţie de serviciu public, cu toate mecanismele administrative de subvenţionare. Prioritatea este definirea clară a criteriilor de eligibilitate pentru consumatorii vulnerabili. În scenariile de lucru luăm în calcul venituri sub un anumit prag, familii numeroase, persoane care utilizează aparate medicale.
Am început să analizăm datele de la Institutul Naţional de Statistică şi un scenariu de lucru este să luăm în calcul venitul total al gospodăriei, costurile totale cu facturile de energie electrică + gaze naturale şi numărul de membri din gospodărie”, a precizat Sebastian Burduja într-un interviu pentru Ziarul Unirea.
Burduja a subliniat că autoritățile își propun ca nicio gospodărie să nu ajungă sub pragul sărăciei relative, după plata facturilor la energie.
Ministrul a mai spus că, în contextul actual al pieței energetice europene, nu se exclude menținerea plafonării prețurilor și după martie 2025, estimările indicând că furnizorii nu ar trebui să factureze cu prețuri mai mari decât plafonul existent de 1,3 lei/kWh după această dată.
Care sunt criteriile pe baza cărora au fost aprobate compensaţii la energie şi gaze
Referitor la compensaţiile la energie şi gaze, în contextul nerespectării plafonului de minimis, Burduja a declarat că Ministerul Energiei, împreună cu alte instituții implicate, analizează constant măsurile pentru a respecta cadrul legal și pentru a asigura o distribuție corectă a resurselor pe termen mediu și lung. Ajustările vor fi făcute în funcție de feedback și de realitățile economice.
„În ceea ce priveşte respectarea plafonului de minimis, suntem conştienţi de importanţa lui şi, în acest sens, Ministerul Energiei, împreună cu alte instituţii implicate, analizează constant implementarea măsurilor pentru a respecta cadrul legal şi pentru a asigura o corectă selecţie a beneficiarilor pe termen mediu şi lung.
Ajustările necesare vor fi făcute în baza feedback-ului şi a realităţilor economice, astfel încât să asigurăm o distribuţie corectă a resurselor şi, în acelaşi timp, să ne încadrăm în obligaţiile naţionale şi europene”, a indicat şeful de la Ministerul Energiei.
