Țițeiul Brent a atins in luna martie 2022 un prag maxim istoric al ultimilor 14 ani – de 139 de dolari pe baril, în timp ce prețul gazului natural european s-a majorat cu aproape 80%, după ce interdicțiile din SUA și Marea Britanie asupra importurilor de petrol din Rusia au stârnit temeri că și alți mari consumatori ar putea proceda în mod asemănător. 

Aceste cresteri au afectat toți producatorii si au declansat probleme pentru companiile de transport, pentru producătorii auto și pentru alte industrii mari consumatoare de energie, cum este industria chimica sau cea a aluminiului. care au cerut guvernelor să plafoneze „prețurile insuportabil de mari ale energiei”.

Inca din ultimul trimestru al anului 2021 companiile din industrie activau într-un mediu caracterizat de prețuri în creștere ale gazului natural, cerere incertă și costuri semnificativ mai mari ale materiilor prime.

Rusia era o sursă foarte importanta de materii prime utilizate pentru a fabrica principalele îngrășăminte folosite in agricultura globală. Furniza 40% din consumul european de gaz natural, iar gazul natural este folosit pentru a produce amoniac si îngrășăminte. 

Declansarea razboiului cu Ucraina a dus la inchiderea celei mai mari conducte de amoniac din lume, cu o lungime de 2471 km de la fabrica Togliatti Azot din Samara, Rusia pana la portul Yuzhy de la Marea Neagra, ceea ce a condus la reducerea cu 20% a pietei globale de amoniac.

Grupurile rusești afectate de sancțiuni includ companiile care produc îngrășăminte pe baza de potasiu, Uralkali și EuroChem și producătorul de fosfați PhosAgro, ceea ce va reduce substantial oferta de ingrasaminte de acest tip. 

In plus, creșterea prețurilor la gaze în Europa poate conduce la închiderea regională a instalațiilor de productie a amoniacului si la cresterea pretului ingrasamintelor. De exemplu, urea este in prezent tranzactionata pe piata europeana la cel mai mare pret din 1995 si pana in prezent.

Trebuie mentionat ca producatorii din industria de ingrasaminte chimice utilizeaza cantitati importante de produse clorosodice, fabricate prin procedeul de electroliza a clorurii de sodiu, ceea ce confirma stransa legatura dintre aceste domenii industriale mari consumatoare de energie electrica si gaze naturale.

Companiile petrochimice din Europa sunt afectate din cauza creșterii prețurilor fractiei nafta, materie prima fabricată din țiței și folosită pentru a produce rășini și materiale plastice. Jumătate din importurile de nafta din Europa proveneau din Rusia. 

Avand in vedere creșterea costurilor cu gazele naturale și electricitatea, companiile europene din industria chimica au actionat diferit: unele companii cum sunt Chimcomplex SA Borzesti, Kem One, Franta, Nobian, Olanda sau Inovyn, Belgia au oprit instalatiile de electroliza, care sunt mari consumatoare de energie electrica, pentru o perioada de maxim o luna si efectueaza lucrarile planificate de revizie tehnologica; Alte companii au mentinut productia si au crescut pretul produselor. 

Expunerea companiilor variază insa, foarte mult în funcție de produs, tehnologie, strategie de afaceri și evolutia pieței, dar tendinta de crestere si volatilitatea preturilor la gaze și energie electrică a afectat mulți producători, determinindu-i să caute măsuri de crestere a prețurilor și acțiuni de gestionare a cererii și a ratelor de funcționare.

Costurile energiei, care au fost un factor relativ stabil pana in toamna anului 2021, nu faceau parte din negocierile regulate de preț ale produselor chimice, dar actualele creșteri au devenit o mare îngrijorare, pentru producătorii care nu au fabricatii integrate si au fost incluse in negocierile actuale ale contractelor. 

In perioada martie 2021 – martie 2022, pretului materiilor prime petrochimice, folosite de Chimcomplex la fabricarea poliolilor, a crescut de exemplu, cu 435 EUR/t la etilena si cu 408 – 420 EUR/t la propilena, conform publicatiilor internationale.

De asemenea, Huntsman compania care fabrica produse chimice specializate a anunțat o crestere a pretului cu 125 EUR/t pentru toate vânzările de izocianati (MDI) în Europa, Africa, Orientul Mijlociu și Asia, invocând creșterea costurilor cu gazele naturale.

Masuri adoptate in tarile UE

Creșterea accelerată a prețurilor la energie din ultimele luni și impactul războiului din Ucraina au impus statelor membre ale Uniunii Europene și Comisiei Europene luarea unor măsuri pentru atenuarea impactului financiar asupra consumatorilor finali și a companiilor care se confruntă cu costuri de producție foarte mari.

Într-un document publicat în data de 8 martie 2022, CE menționează că statele membre au luat măsuri pentru a diminua impactul creșterii prețului la electricitate și 

gaze naturale prin reducerea temporară a cotei de TVA (19 state), accelerarea implementării energiei regenerabile, acordarea de ajutoare de stat pentru reducerea costurilor cu energia pentru utilizatorii finali, salvgardare pentru evitarea deconectărilor de la rețeaua de energie electrică, măsuri temporare de compensare și sprijin direct utilizatorilor finali, inclusiv grupurilor expuse riscului, ajutoare de stat oferite companiilor și industriilor în linie cu prevederile europene de ajutor de stat precum și amânarea temporară a plății facturilor. 

România va cere realocarea fondurilor neutilizate din programele europene anterioare destinate economiei românești, pentru a putea interveni în ajutorul mediului de afaceri, al întreprinderilor românești.

La nivel național, Guvernul va adopta, în această săptămână, pachetul de masuri care să reducă presiunea generată de facturile la energie și gaze naturale. 

Acest set de soluții include plafonări și compensări ale prețurilor la energie electrica si gaze naturale, pentru un an de zile, începând cu 1 aprilie 2022.

Cu excepția marilor consumatori, care vor avea pachete dedicate de ajutor de stat, toate companiile românești vor beneficia de un preț fix, la energia electrică, de 1 leu pe kWh, TVA inclus, și 0,37 lei/kWh pentru gaz, TVA inclus.