Prețurile mai mari la pompă alimentează noi scumpiri
Piața este însă capabilă să reziste la aproape dublarea prețului petrolului, până la 130 de dolari pe baril, împreună cu o creștere a randamentului obligațiunilor trezoreriei americane pe 10 ani până la 2,50%, potrivit JP Morgan. Banca a subliniat faptul că acțiunile, economia și consumatorii s-au descurcat foarte bine între 2010 și 2015, când prețul mediu al petrolului a fost de aproximativ 100 de dolari pe baril. Scenariul în care piețele vor începe să scadă pe o scară mai largă este legat de o creștere a randamentului obligațiunilor de trezorerie americane pe 10 ani la peste 2,5 – 3%, dar banca nu vede o astfel de amenințare în acest moment.
Prețurile petrolului continuă însă să atingă noi vârfuri, alimentând temerile privind inflația în Europa. În România, benzina a depășit deja 6 lei pe litru, unele mărci scumpe aditivate depășind 7 lei pe litru. O creștere a prețurilor la carburanți este posibil să se extindă și la alte bunuri, sporind o inflație deja neobișnuit de mare.
În ciuda creșterii prețurilor petrolului, reuniunea Opec de săptămâna trecută a decis să adauge luna viitoare doar 400.000 de barili pe zi la producție, insuficient pentru a menține stocurile de petrol la nivelurile actuale, aflate deja sub presiunea cererii. O ofertă insuficientă nu poate scădea prețurile.
Temeri legate de încetinirea economiei
În Asia, criza energetică aduce cu sine temeri legate de încetinirea economiei, China înregistrând un indice PMI mai slab în septembrie, de 49,6, intrând în zona de îngrijorare. Situația gigantului imobiliar Evergrande este încă în derulare, 23 octombrie fiind data la care va trece perioada de grație de 30 de zile pentru plata cuponului scadent al obligațiunilor, care dacă e depășită va indica intrarea efectivă a companiei în incapacitate de plată. Dar criza capătă încet-încet o altă dimensiune, un alt gigant imobiliar, Fantasia Holdings, nereușind să ramburseze principalul unei obligațiuni de 206 milioane de dolari, intrând practic în default, ceea ce trezește îngrijorări și mai mari cu privire la posibila explozie a unei bule imobiliare.
De cealaltă parte a Atlanticului, avem o tendință îngrijorătoare în economia SUA, care nu reușește să atragă oamenii să se întoarcă la muncă. În ciuda sistării ajutoarelor legate de Covid la începutul lunii septembrie, raportul Nonfarm Payrolls, privind locurile de muncă din sectorul privat altul decât agricultura a arătat că economia americană a creat luna trecută doar 194.000 de noi locuri de muncă. Acesta este un minim al ultimelor nouă luni și mai puțin de jumătate din așteptările analiștilor. A fost sub chiar și raportul șocant din august, de numai 235.000 de locuri de muncă. Rata șomajului a scăzut de la 5,2% la 4,8%, în timp ce creșterea salariului mediu a fost de 4,6%. Sectorul de horeca a condus creșterea numărului de locuri de muncă, pe măsură ce economia continuă să se redeschidă, dar aceste cifre slabe lasă ocuparea forței de muncă cu 5,1 milioane de locuri de muncă sub nivelul de dinaintea pandemiei și ridică semne de întrebare cu privire la posibilitățile de creștere economică. În timp ce randamentele obligațiunilor sunt în creștere, perspectiva de diminuare a răscumpărărilor – tapering – în noiembrie începe să se estompeze din nou.
O rază de speranță
Revenind la Europa, o rază de speranță a fost dată de președintele Rusiei, Vladimir Putin, care a declarat că vânzările de gaz rusesc către Europa ar putea atinge un nou record în acest an, iar tranzitul prin Ucraina va depăși volumele convenite în cadrul contractului dintre Gazprom și Kiev. Ca urmare, prețul futures al gazelor naturale a scăzut. Deși nu este clar cât de mult va crește furnizarea de gaze, Gazprom și-a depășit deja obligațiile contractuale cu 8%, piețele au reacționat la aceste declarații oprind deocamdată creșterea prețului gazelor. Situația nu este încă rezolvată. Oferta este doar o parte a problemei, cererea crescută și concurența acerbă în ceea ce privește resursele energetice sunt cealaltă parte. Aceste aspecte vor fi abordate la sfârșitul acestei luni, când Consiliul Europei va discuta despre cum să abordeze problema stocării, să creeze o rezervă strategică și va analiza compoziția generală a prețurilor de pe piața energiei electrice, încercând să o decupleze de cea a gazelor.
Weekend-ul tocmai încheiat ne-a permis să vedem cum poate arăta un viitor în care electricitatea este limitată. Libanul, o țară lovită de o criză economică puternică, a trecut printr-o pană de curent de 24 de ore generată de lipsa de combustibil necesar centralelor electrice pentru a produce curent electric.
Toată această combinație de vești bune și proaste are loc în octombrie, statistic o lună volatilă, cu o medie de 50 de ani de performanță negativă a S&P 500.
