Probleme financiare pentru români

Utilităţile reprezintă principala sursă a problemelor financiare pentru români. Două treimi (70%) dintre respondenţii unui sondaj realizat de CURS au recunoscut asta. De asemenea, preţurile la alimente şi medicamentele sunt indicate ca probleme de 54% dintre aceştia.

De asemenea, ratele la credite sunt indicate de 51% dintre respondenţi. În plus, 40% au indicat costurile cu combustibilul şi transportul drept sursa care le afectează cel mai mult cheltuielile. Doar 15% din cei chestionaţi au spus că nu au probleme financiare.

În ceea ce priveşte modul în care respondenţii încearcă să gestioneze sau să rezolve problemele financiare generale (nu doar cele cu banca), datele relevă că 55% dintre ei au redus cheltuielile asociate consumului de alimente, utilităţi şi vacanţe. 29% economisesc şi îşi fac un fond de rezervă sau de urgenţă.

De asemenea, 26% dintre respondenţi spun că şi-au luat un job în plus pentru a face faţă problemelor financiare. Pentru 20% informarea şi auto-educaţia reprezintă una dintre soluţiile folosite pentru rezolvarea problemelor financiare.

Relația românilor cu instituțiile de credit

Majoritatea respondenţilor (76%) au spus că nu au avut probleme în relaţie cu creditorii în perioada 2022-2023. 13% dintre români au afirmat că au avut probleme în trecut cu băncile, dar acum nu mai au. 6% se confruntă cu probleme şi în prezent. În perioada 2022-2023, 3% dintre consumatori au avut sau au probleme cu IFN-urile.

În raport cu băncile/IFN-urile, creditul de consum sau creditul de nevoi personale reprezintă principala sursă de probleme pentru 54,3% dintre respondenţi. Creditul ipotecar sau imobiliar (cu garanţie imobiliară) reprezintă principala sursă de probleme pentru 24,1% dintre ei.

În ceea ce priveşte modul în care respondenţii (care au avut probleme în relaţia cu banca sau IFN-ul în perioada 2022-2023) şi-au rezolvat aceste probleme, 33% au reuşit să refinanţeze, să restructureze sau să reeşaloneze creditul. 17% au trecut de la ROBOR la IRCC, în timp ce 16% au trecut de la dobândă variabilă la dobândă fixă.

O pondere importantă (13%) o reprezintă cei care au încercat/reuşit să negocieze cu banca/IFN-ul în cadrul CSALB.

„Sondarea opiniei publice este unul dintre cele mai importante instrumente pe care îl putem folosi pentru a veni în întâmpinarea nevoilor consumatorilor de servicii financiare. Analiza oferită de CURS, o instituţie prestigioasă în sondarea opiniei publice, reflectă modul în care românii au reacţionat la problemele financiare cu care s-au confruntat în ultimii doi ani.

Din fericire, trei sferturi dintre consumatori nu au avut nicio problemă cu băncile sau IFN-urile în ultimii doi ani, deşi ratele la credit sunt pe locul trei, după scumpirea utilităţilor şi a alimentelor, în ceea ce priveşte sursa problemelor financiare cu care se confruntă românii.

Acest lucru arată că, în faţa dificultăţilor generate de creşterea costului vieţii, consumatorii s-au grăbit să caute soluţii, nu ţapi ispăşitori. Fie că şi-au refinanţat creditele, au modificat anumiţi parametri contractuali, trecând de la dobânda variabilă la cea fixă ori de la indicele ROBOR la IRCC, consumatorii de produse şi servicii financiare s-au implicat activ în reducerea ratelor la credite.

Ne bucură faptul că soluţia negocierii cu banca sau IFN-ul, prin intermediul CSALB, este pe lista celor mai importante opţiuni pe care le-au avut consumatorii în depăşirea acestei perioade dificile”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB.

Mii de români au solicitat negociere cu banca sau IFN-ul

El a semnalat că, până la începutul lunii septembrie, peste 2.000 de consumatori au solicitat prin intermediul CSALB o negociere cu banca sau IFN-ul pentru rezolvarea problemelor din contractele aflate în derulare. Până în prezent, băncile au acceptat să intre în peste 520 de negocieri, iar IFN-urile doar în patru.

În afară de aceste negocieri, în aproape 400 de cazuri mai simple din punctul de vedere al problemelor reclamate, părţile s-au înţeles direct, după sesizarea CSALB. Majoritatea acestor înţelegeri directe (aproximativ 260 de cazuri) sunt preferate de IFN-uri.

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională a realizat cercetarea cantitativă în perioada 12-25 iulie 2023, la cererea CSALB, pe un eşantion de 1.067 de respondenţi care sunt decidenţi sau co-decidenţi în ceea ce priveşte relaţia cu banca în gospodăria lor.