”Ingrijorator, nicio intrebare pentru Ministerul Finantelor din partea media! Chiar daca s-a anuntat acum Programul de Austeritate pentru români.
Taierea de 5 ori a procentului de crestere a alocatiilor, taierea de 3 ori a procentului de crestere a pensiilor, zero cresteri de salarii pentru profesori – toate prevazute in legi adoptate.
Din septembrie se vor resimti efectele politicilor publice din ultimele 9 luni.
Austeritate, cadere economica, somaj, falimente, explozia datoriei dincolo de pragul de alerta de 45% din PIB, explozia deficitului bugetar la 8.6% din PIB, scaderea dramatica a nivelului de trai.”, a notat Cristian Socol pe pagina sa oficială de Facebook.
Previziunile lui Cristian Socol
Economistul a mai notat pe pagina sa de Facebook previziunile pe care le avea în legătură cu situația economică a României.
”Am estimat aceasta evolutie si am scris aici in 23 septembrie 2019 dar si in 12 iunie 2020.
Astfel: 1. Scriam in 12 iunie 2020 „3 luni până la șoc. Așa cum lesne vă dați seama România se află în criză economică și socială încă din februarie 2020. Dinainte de impactul crizei Covid. Însă criza nu se manifestă dintr-o dată pentru majoritatea populatiei si a companiilor.
Aceasta nu este o criză financiară care se manifestă abrupt, incepe brusc si se termina relativ brusc. Ati observat căderea din martie aprilie mai.
A fost primul șoc – valul de antrenament, când agenții economici s-au obisnuit cu „apa rece”, precum simtiti cand intrati in apa mării la început.
Socul puternic va veni in ultimul trimestru din 2020 si primul trimestru din anul 2021, imi mentin ceea ce am estimat aici in august 2019.
In prezent psihologia colectivă beneficiază de efectul „exploziei de endorfine” post depresiei cauzate de frica si stress ului cauzate de carantina si posibila infectare cu Covid, de imaginea mortii.”, a scris acesta pe pagina sa de socializare.
”Masele cred că totul va fi la fel”
Cristian Socol a mai notat că relaxarea măsurilor aduce după sine o exuberanță irațională. În plus, acesta consideră că masele au impresia că totul va fi la fel ca înainte de pandemie.
„Relaxarea” vine la pachet cu exuberanta irationala, insotita de ultimele scrasniri ale consumului. Masele cred ca totul va fi la fel. Companiile incearca sa-si revina la normal, împrumută înca societatii optimism.
La nivelul profund, lucrurile stau totusi altfel. Exista o lupta in creierul fiecaruia intre nevoia de a continua comportamentul economic din urma cu cateva luni si nevoia de prudenta, economisire.
Si pentru ca Guvernul nu reuseste sa ridice macar partial incertitudinea si neincrederea, gospodariile incep sa economiseasca, reducand cererea, iar companiile amana investitii, reducand oferta.”, scrie acesta.
Ce reiese din asta
Economistul a mai notat că reacțiile oamenilor și ale companiilor duc la un echilibru descrescător și că șocul acestei crize se va resimți la finalul anului.
”Toate acestea conduc la un echilibru in jos. Șocul crizei se va manifesta plenar in ultimul trimestru din 2020 si primul trimestru din 2021.
Criza aceasta va fi una structurala, perioada de revenire va fi mai lungă. Pentru România, revenirea va fi mai dificilă in conditiile in care „tractarea” de catre economiile europene dezvoltate se va realiza intr-o măsură mai mică (pentru că protectionism economic peste tot) iar stimulii economice in tarile UE sunt puternic asimetrici.
Atata timp cât au trecut 3 luni de la instituirea starii de urgenta si nu exista niciun Plan de Stimulare Economica si Protejare a puterii de cumpărare a populatiei, va fi greu. Foarte greu.””, scrie Cristian Socol.
Ce spune Socol despre recesiune
”Pun și eu aici câteva gânduri despre venirea recesiunii, gânduri care în marea lor majoritate au fost prezente în analizele mele publice.
1. Este normal ca la un moment dat economia globală / economia românească să se confrunte cu o recesiune? Da. Activitatea economică este ciclică, așa cum noi avem un comportament ciclic. Orice sistem dinamic are o activitate ciclică.
2. Recesiunea în România are mai degrabă condiționări interne sau externe? Toate vocile credibile – interne și externe – arată că recesiunea poate apărea doar ca urmare a unui șoc extern.
3. În ce perioadă există o probabilitate mare de apariție a unei recesiuni în România? Având în vedere condițiile externe vitrege prezentate mai sus, ultimul trimestru din anul 2020 primul trimestru din anul 2021 reprezintă intervalul temporal cu cea mai mare probabilitate de apariție a unei recesiuni.
4. Cum va „pătrunde” recesiunea în economia românească? Prin trei efecte: 1. contagiune – șocul extern se va manifesta prin canalele arhicunoscute – comercial, financiar, de avuție; 2. cauzalitate cumulativă – șocul extern / cauzele externe se pot suprapune peste anumite vulnerabilități interne care pot apărea – acestea din urmă pot fi minimizate, după cum o să arăt mai târziu în postare; 3. efectul de turmă – investitorii – strategici sau speculativi vin separat dar pleacă în turmă.
5. Poate exista un scenariu fix privind orizontul temporal al apariției recesiunii la nivel global sau în economia românească? Nu, nu există guru în economia globală sau internă care să prezică cu exactitate. E doar cancan mediatic că apare câte o vedetă care prezice crize.
Roubini anunță de vreo 4 ani crize în fiecare lună, la noi nu mai vorbesc există specialiști – unii reputați, dar orbiți de partizanat politic – care anunță crize peste crize de 5 ani încoace. Nu, în teoria crizelor, analizele științifice vorbesc de scenarii, de intervale de probabilitate s.a.
6. Există situații când totuși ar putea fi impinsă apariția recesiunii în economia globală sau scenarii în care acest proces să nu mai apară? Amanarea momentului apariției unei recesiuni profunde poate fi amânată prin relaxare cantitativă agresivă din partea băncilor centrale, politici de stimulare a cererii interne în Germania și alte țări dezvoltate din UE dar și în țări emergente, ajungerea la un echilibru între marile puteri și astfel încetarea războiului comercial plus un Brexit cu costuri cât mai mici pentru părțile implicate.
7. Există situații când totuși ar putea fi impinsă apariția recesiunii în economia românească sau scenarii în care acest proces să nu mai apară? Amanarea momentului apariției unei recesiuni la nivel intern poate fi amânată dacă condițiile externe exprimate la punctul 6 sunt îndeplinite.
În plus, România – alături de țările în dezvoltare din regiune – are o marjă mai mare de manevră în stimularea cererii interne, folosirea instrumentelor de politică monetară, culoar de investiții total favorabil în ceea ce privește finanțarea – din buget, din banii ieftini de pe piețele internaționale, fonduri europene la dispoziție pentru a fi atrași în proiecte publice, randamente mari la investiții private – de folosit s.a.m.d
8. Totuși, unde greșesc reputații analiști / demnitari interni? În opinia mea, atunci când analizează economia românească – o economie emergentă, în dezvoltare, în proces de catching up – cu teoria, conceptele, instrumentele din manualele de Macroeconomics realizate pentru țările dezvoltate.
Da, o mare parte din acestea se pot folosi numai că în economiile în dezvoltare din UE și nu numai, politicile publice se bazează pe Development Macroeconomics, pe macroeconomie de țări emergente.
În plus teoriile monetariste de acum hăt, dezbaterile vintage stat / piață liberă, Keynesianism vs libertarianism folosite în analiza diagnoză și proiectarea de politici publice sunt atât de marginale încât nici nu are rost să le mai detaliem aici.
Pentru economia românească soluțiile nu vin din universalitate, soluțiile trebuie să fie diferențiate, specifice. Am tot scris despre asta, împrumutul de soluții se va solda cu un eșec major.
9. Dar recesiunea ce va veni va fi analogă crizei din 2007-2011? Nu. Recesiunea va fi una mai adâncă decât cea normală dar nu va fi la fel precum criza financiară începută în 2007.
Nici cauzele nu sunt aceleași, nici starea economiei mondiale nu este aceeasi, nici pregatirea institutională nu este atât de slabă ca atunci.
În ceea ce privește economia românească, ea este mult mai imună la un șoc extern, există creștere economică ce poate fi susținută inteligent multi ani de aici inainte (chiar dacă rata de crestere va fi mai mica), potențialul este mai ridicat, locurile de muncă sunt mai stabile, deficitele sunt sustenabile și ajustabile – fenomen validat de guvernatorul BNR la audierile din Parlament.
10. Recesiunea va prinde autoritățile globale și naționale nepregătite? Nu. din 2007 până acum s-au inovat noi algoritmi / indicatori / proceduri de avertizare timpurie, teste de stress atât în domeniul financiar cât și în cel fiscal, bugetar.
S-au inovat noi instrumente, noi solutii de reducere a efectelor recesiunii. Inclusiv la intern avem mecanisme de monitorizare și de avertizare timpurie. Pot detalia.”, notează acesta.
