Previziuni economice globale pentru 2025. Ce se va întâmpla odată cu învestirea lui Donald Trump ca preşedinte
Economia globală intră în 2025 sub semnul unor tensiuni geopolitice crescute, care vor influența perspectivele economice, în timp ce băncile centrale din întreaga lume încearcă să reducă ratele dobânzilor după cel mai sever șoc inflaționist din ultimele decenii.
Cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump la Casa Albă este așteptat să fie un punct central în economia globală, având în vedere tensiunile comerciale anticipate, deoarece președintele ales amenință cu impunerea unor tarife mari asupra importurilor din Statele Unite.
Economia Marii Britanii se află într-o perioadă delicată, cu presiuni inflaționiste persistente, iar marile economii ale zonei euro se confruntă cu instabilitate politică. Beijingul luptă pentru revitalizarea economiei chineze, în timp ce statele din sudul globului se confruntă cu plăți mai mari pentru datoriile externe.
Iată cele cinci teme principale care definesc perspectivele economice pentru 2025:
Conflictele comerciale din perioada Trump 2.0
Victoria clară a lui Trump aduce în prim-plan posibilitatea unor conflicte comerciale globale mult mai extinse decât în primul său mandat, când dispute cu China au perturbat comerțul mondial. Totuși, mulți economiști speră ca Trump să evite implementarea tuturor măsurilor menționate în campania sa, cum ar fi tarife de import de până la 60% pentru China și 20% pentru alte state.
Politicile de reducere a taxelor și reglementărilor pentru afaceri ar putea stimula piața de capital americană, dar există temerea că acestea vor provoca un deficit în bugetul federal al SUA. De asemenea, gospodăriile ar putea resimți un impact negativ prin creșterea prețurilor datorită tarifelor la import.
În alte colțuri ale lumii, tensiunile continuă în Ucraina și Orientul Mijlociu, iar instabilitatea politică din zona euro, în special în Franța și Germania, adâncește incertitudinile economice.
Inflația persistentă
Principalele bănci centrale au început să reducă ratele dobânzilor în 2024, pe fondul unei inflații care a scăzut mai rapid decât se prognozase. Totuși, în 2025, va rămâne un punct de interes reducerea costurilor îndatorării, în contextul unor presiuni inflaționiste care continuă și al unor perspective economice modeste.
Banca Angliei a subliniat o abordare progresivă de ajustare a politicii monetare, având în vedere că inflația va rămâne deasupra țintei de 2% până în 2027. După un vârf al inflației de 11,1% în 2022, rata a scăzut temporar sub 2% în septembrie 2024, dar a urcat din nou la 2,6%.
Creșterea salariilor a fost mai puternică decât se anticipase, ceea ce ar putea intensifica inflația. Banca Angliei va urmări și impactul măsurilor fiscale anunțate de ministrul de Finanțe, care include creșterea contribuțiilor angajatorilor la asigurările naționale.
În cadrul piețelor financiare, așteptările pentru reduceri semnificative ale ratei dobânzii în 2025 au fost revizuite în jos. Deși se prognozează două reduceri ale dobânzii de referință până la sfârșitul anului, acestea sunt mult mai modeste decât se anticipa în toamnă, când unele estimări prevedeau o scădere la 2,75%.
Stagflație în Regatul Unit?
Economia Marii Britanii se află într-o perioadă de stagnare, ridicând îngrijorările privind o posibilă „stagflație” – o situație în care creșterea economică stagnează, iar inflația rămâne ridicată.
În prima jumătate a anului 2024, Regatul Unit a avut una dintre cele mai rapide creșteri din G7, în parte datorită revenirii după o recesiune ușoară în a doua jumătate a anului 2023. Totuși, o scădere semnificativă a încrederii consumatorilor și a companiilor a afectat economia, mulți analiști atribuind acest fenomen retoricii pesimiste și planurilor de creștere a taxelor ale Partidului Laburist.
Într-o lovitură timpurie la obiectivul premierului Keir Starmer de a obține cea mai rapidă creștere din G7, economia s-a contractat cu 0,1% în octombrie, iar Banca Angliei prognozează o creștere zero pentru ultimele trei luni ale anului 2024.
Cu toate acestea, unii experți sunt mai optimiști. Kallum Pickering, economist-șef la agenția de bursă Peel Hunt, a declarat că încrederea economică ar trebui să se îmbunătățească, având în vedere că situația politică a Marii Britanii este mai stabilă decât în anii anteriori și comparativ cu alte țări.
Cheltuieli publice și datorii
Guvernele din întreaga lume se confruntă cu provocări legate de costurile mai mari ale îndatorării. După anii de dobânzi ultra-scăzute de după criza financiară din 2008, când cheltuielile publice susținute de datorii au ajutat la menținerea unei creșteri fragile, riscul unei inflații persistente și al unor dobânzi mai mari în 2025 va face acest lucru mult mai greu.
„Într-un regim de dobânzi reale mai mari, politica fiscală expansionistă în perioade nefavorabile nu mai este o soluție ușoară. Acum necesită o consolidare fiscală adecvată în perioade favorabile”, au declarat analiștii de la Bank of America într-o notă adresată clienților.
Planurile lui Donald Trump de reducere a impozitelor ar putea agrava deficitul bugetar al SUA. Ministrul britanic al Finanțelor, Rachel Reeves, se va confrunta cu o provocare dificilă în 2025: să își mențină angajamentele fiscale fără a crește taxele sau a reduce cheltuielile.
În același timp, Franța se străduiește să își reducă deficitul bugetar în contextul instabilității politice.
Investitorii ar putea solicita randamente mai mari atunci când acordă împrumuturi guvernelor cu deficite ridicate, ceea ce ar putea duce la creșterea și mai mult a costurilor împrumuturilor suverane.
Marc Seidner și Pramol Dhawan, de la Pimco, cel mai mare fond de investiții în obligațiuni din lume, au avertizat: „La un moment dat, dacă împrumuți prea mult, creditorii ar putea pune sub semnul întrebării capacitatea ta de a rambursa împrumuturile. Nu este nevoie de un investitor vigilent pentru a observa acest lucru.”
